- Daniel Anghel: România joacă regional mult sub potenţialul economiei
- Daniel Anghel: Investiţiile greceşti în România cresc cu 170% în ultimii 5 ani
- Daniel Anghel: România se confruntă cu presiuni fiscale şi dezechilibre externe
Destinaţie tot mai căutată de investitorii din Europa Centrală şi de Est, România joacă regional mult sub potenţialul economiei, spune Daniel Anghel, country managing partner PwC România. Premisele că ţara noastră să devină o economie robustă, matură şi diversificată există, dar pentru a le transpune în fapte, trebuie să rezolvăm situaţia fiscal-bugetară, să atragem în continuare investiţii străine directe, fonduri europene şi, mai ales, să identificăm o strategie clară de reforme pentru relansarea creşterii economice şi valorificarea potenţialului.Din această perspectivă, România nu pare să fie pe deplin conştientă de importanţa rolului pe care îl poate juca şi n-a făcut nici măcar primul pas de poziţionare regională şi identificare a oportunităţilor din zona să geografică, concluzionează Daniel Anghel.
Care sunt obstacolele interne care blochează reforme structurale durabile și ce lipsește cel mai mult României? Ce spune Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România, pentru Aleph Business?
El spune că România „a recuperat foarte bine” în ultimele două decenii și ajunge la „80% din media Uniunii Europene” la PIB per capita, „în 2024”, dar lipsește „o strategie de țară”. El spune că „nu există o astfel de strategie” care să stabilească „sectoarele strategice pentru România”, atât pentru investiții străine directe, cât și pentru ieșirea capitalului autohton și „îndreptarea balanței comerciale”, care „înclină mai mult înspre import decât înspre export”.
El spune că modelul de creștere pe „Wage Led Growth”, bazat pe creșterea salariului minim, „și-a atins limitele” și „a ajuns la un anumit platou”, iar de aici trebuie stabilite „punctele cheie strategice” pentru reforme. În același timp, el spune că pentru o economie „robustă și matură” trebuie rezolvate „dezechilibrele financiar-bugetare” pentru a atrage investițiile și trebuie folosit cadrul de reforme din PNRR, cu accent pe „digitalizare” și „eficiență în reducerea cheltuielilor publice”.
În ce sectoare devine România mai atractivă pentru investitori regionali în următorii 5–10 ani?
Daniel Anghel spune că investițiile vecinilor în România se văd în „energie”, „Real Estate”, „regenerabilă”, dar și în „retail” și „fast moving consumer goods”, unde investitorii „cresc și multiplică acele investiții”. El spune că România se bazează mult pe consum, dar, odată cu temperarea lui, creșterea trebuie să vină mai mult „din zona industrială” și din „servicii”.
El mai spune că „centrele de servicii” sunt un pilon: România are „aproximativ o mie” astfel de centre și are avantaj de populație în regiune, „a doua țară… după Polonia” în Europa Centrală și de Est. El avertizează însă că dacă România rămâne în logica „wage led growth”, poate deveni „necompetitivă” la costul resursei umane și spune că deja „ne-am apropiat, dacă nu chiar am depășit Ungaria” la acest cost.
Ce pași concreți trebuie făcuți pentru influență regională și pentru a reduce deficitul comercial?
Daniel Anghel spune că România trebuie să „repoziționeze balanța comercială” și dă un reper: „8% din PIB” este ecartul față de o balanță echilibrată, în timp ce Polonia are „0,9% din PIB”. El spune că echilibrarea vine prin „a ajuta exporturile” și dă exemplu „industria auto”, pe care o numește „net contributor” la export și la balanța comercială.
El spune că România are resurse să iasă peste granițe, dar alți investitori din regiune sunt „mult mai prezenți în România decât suntem noi” în țările lor și că ecartul este „miliarde versus milioane” în cazul nostru. El dă și dinamici: investițiile grecești în România cresc „cu 170%”, iar numărul companiilor cu capital din regiune crește, inclusiv Polonia „cu 56%”, iar investițiile maghiare și bulgărești „în jur de 90%”.
În final, el spune că România nu are „o agenție puternică de atragere a investițiilor străine directe”, ca în „Cehia și Polonia” și spune că trebuie întărită „diplomația economică și politică” și promovată mai bine percepția României în afara granițelor, pentru că „ambițiile nu sunt pe măsura potențialului”.