- Prețurile producției industriale scad cu 1,4% față de martie 2025.
- Prețurile producției industriale cresc cu 1,8% față de aprilie 2024.
- Pe piața internă, prețurile scad cu 1,7% față de luna precedentă.
- Pe piața internă, prețurile cresc cu 1,66% față de aprilie 2024.
- Pe piața externă, prețurile scad cu 0,75% față de martie 2025.
- Pe piața externă, prețurile cresc cu 2,06% față de aprilie 2024.
- Prețurile cresc cu 5,37% în industria bunurilor de uz curent.
- Prețurile cresc cu 2,40% în industria bunurilor de capital.
- Prețurile cresc cu 2,48% în industria bunurilor de folosință îndelungată.
- Prețurile cresc cu 2,44% în industria bunurilor intermediare.
- Prețurile scad cu 1,07% în industria energetică.
- Prețurile cresc cu 11,61% în industria extractivă.
- Prețurile cresc cu 1,05% în industria prelucrătoare.
- Prețurile cresc cu 11,18% în distribuția apei și gestionarea deșeurilor.
- Prețurile cresc cu 2,58% în producția și furnizarea de energie.
În luna aprilie 2025, prețurilor producției industriale scad cu 1,4% față de luna martie 2025. Comparativ cu luna aprilie 2024, prețurile inregistreaza o creștere de 1,8%.
Practic, datele indica o posibilă reducere a presiunii inflaționiste pe termen scurt, dar si o tendință de majorare a costurilor de producție pe termen lung.
Ce influențeaza aceste date? Cererea, costurile materiilor prime sau dinamica pieței globale.
Ce spune Dan Zaharia, economist și fondator Fab Lab?
„Cu siguranță e o zonă complexă, comparația de la luna la lună poate e ușor irelevantă. Noi ne uităm într-o zonă și de încredere a industriei din România, nu doar la ceea ce raportează Institutul Național de Statistică, ci și la indicatorul BCR PMI, care practic reprezintă acest grad de încredere și noi ne uităm că, practic, luna mai vs. aprilie, de exemplu, a fost cea mai mică rată de scădere a volumelor de producție. Cred că toată lumea așteaptă în momentul ăsta două lucruri. Impactul în viața populației, a liberalizării prețurilor la energie, lucru care va pune presiune cu siguranță și pe costurile salariale și a doua chestiune este indicat noua politică fiscală a Guvernului.
Și atunci, toată lumea a ieșit din expectativa legată de alegerile prezidențiale și așteaptă noul Guvern să vadă ce măsuri fiscale va impune, ce reducere de costuri, ce creștere de taxe sau ce combinație din aceste două. Lucrul bun este că România în momentul ăsta are un capital de încredere la nivel global și la nivel de furnizori și clienți globali, dar se așteaptă aceste două lucruri. Liberalizarea prețurilor la energie și partea de taxe și deficitul fiscal.
Un impact pozitiv depinde cât de sustenabil este, pentru că e clar că vom avea o presiune pe zona de salarii care vor continua să crească și e clar că lipsa unor măsuri efective pe zona de inflație va face ca aceste scăderi să nu fie sustenabile pe termen ascult și mediu.
Cu siguranță suntem acolo și reprezintă o presiune asupra costurilor. Important va fi cum poate industria să negocieze acest lucru față de clienții externi sau dacă această creștere va trece doar în zona de diminuare a profitabilității”, spune el.