În cel mai bun scenariu, inflaţia din Statele Unite – prima economie la nivel mondial – va scădea inclusiv în 2023 pe măsură ce presiunile suportate de lanţurile de aprovizionare se vor reduce, iar băncile centrale din toată vor continua să îşi înăsprească politicile monetare.
Totuşi, rezultatul va consta, cel mai probabil, într-o încetinire a economiei, spune fondul american de investiţii Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea. Pe de altă parte, gigantul bancar elveţian UBS vede tot mai probabilă situaţia în care economia mondială ar intra în recesiune.
Grupul estimase anterior un avans de 2,1% al PIB-ului global în 2023, cel mai slab ritm de creştere din 1993, excluzând pandemia şi criza financiară din 2007-2008, potrivit Bloomberg. UniCredit prognozează între timp o uşoară recesiune tehnică în Statele Unite şi Zona Euro, urmată însă de o redresare.
La capitolul „riscuri”, grupul bancar menţionează schimbările negative resimţite la nivel geopolitic, preţurile aflate în creştere şi instabilitatea salarială, însă adaugă că investitorii ar putea fi surprinşi de rezilienţa anumitor economii. Administratorul de active State Street notează însă că Rezerva Federală (banca centrală americană) nu poate majora ratele dobânzilor la nesfârşit, iar optimismul va începe din nou să fie inclus în preţurile acţiunilor, în vreme ce portofoliile investitorilor vor combina o serie de strategii ofensive şi negative.
Totodată, banca britanică Barclays crede că 2023 va fi unul dintre cei mai slabi ani pentru economia globală din ultimele patru decenii, iar compania de cercetare Ned Davis spune că şansele privind o reducere a ritmului economic la nivel internaţional ajung la 65%.