Cum poate România să gestioneze provocările fiscale din 2025? Daniel Anghel, PwC România: Pentru companii, taxele şi bugetul vor fi principala preocupare a anului viitor

România se află într-un moment critic, în care măsurile fiscale și bugetare sunt esențiale pentru a corecta deficitul bugetar și pentru a păstra stabilitatea economică. Ordonanța „trenuleț” din 2024 este doar un prim pas, însă provocările rămân semnificative, mai ales în contextul angajamentelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Daniel Anghel, specialist în fiscalitate, avertizează: „Creșterea fiscalității nu poate fi un scop în sine. Este esențial să ne concentrăm pe eficientizarea colectării taxelor și pe reducerea risipei bugetare. Doar astfel putem echilibra bugetul fără a afecta dezvoltarea economică.”

Ce taxe ar putea crește în 2025?

Daniel Anghel, country managing partner PwC România, explică:

“Conform planului bugetar pe termen mediu negociat cu Comisia Europeană, deficitul bugetar ar trebui să coboare la 7% din PIB anul viitor de la 9% din PIB în acest an. Pentru context merită amintit că în 2024 deficitul bugetar ar fi trebuit să fie de 5% din PIB, potrivit legii bugetului votată de parlament. Anul electoral intens atrage cheltuieli foarte mari pe datorie vulnerabilizând finanţele publice şi economia, în condiţiile unor ameninţări tot mai serioase, pe fondul încetinirii producţiei industriale în toată Uniunea Europeană şi a tensiunilor comerciale.

În planul bugetar pe termen mediu pe care îl menţionăm sunt preluate angajamentele din capitolele PNRR privind reforma fiscală şi a administrării fiscale. În general, formulările din jaloanele care trebuie îndeplinite în următorii doi ani (pentru a debloca sumele din PNRR) sunt suficient de vagi pentru a permite guvernului să facă modificări la aproape orice capitol al Codului fiscal, cuvântul cheie din document care se repetă de mai multe ori fiind ”revizuirea”. Revizuire poate însemna, desigur, şi majorarea cotelor, dar şi a bazei de impozitare.

Astfel, documentul vorbeşte de ”revizuirea”, ”ajustarea”, ”actualizarea” în cazul prevederilor privind impozitul pe profit, impozitul pe venit, contribuţiile sociale obligatorii datorate de persoanele fizice, din domeniul TVA, din sistemul de accizare, a mecanismului de impozitare pentru clădiri şi terenuri.

Documentul vizează echitatea sistemului de impozitare şi mai important consolidarea fiscală, respectiv reducerea deficitului bugetar până la 3% din PIB, în următorii şapte ani, lăsând practic uşa deschisă pentru majorarea TVA sau introducerea unui sistem de cote progresive la impozitul pe venit, propuneri pe care le regăsim în analiza sistemului fiscal realizată de Banca Mondială ca parte a capitolului de reformă fiscală din PNRR.

În aceste condiţii, cu un deficit excesiv, există toate premisele ca guvernul să ia decizii de majorare a impozitelor principale în a doua parte a anului viitor. Acordul Comisiei Europene de a lăsa un răgaz mult mai mare pentru scăderea deficitului bugetar, pe durata a şapte ani, are un efect negativ nedorit în politica fiscal-bugetară în 2024, un an ”hiper” electoral, ce conduce la cheltuieli bugetare excesive, întârzierea unor reforme necesare şi generează, astfel, riscuri mari pentru economie prin supraîndatorare şi diminuarea posibilităţilor de finanţare la dobânzi accesibile.

De altfel, perspectiva ratingului de ţară este coborâtă de Fitch în decembrie şi planează ameninţarea unui ”downgrade” care ar trimite România în categoria nerecomandată investiţiilor într-un moment în care necesarul de bani este foarte ridica.”

De ce sunt necesare aceste măsuri?

Daniel Anghel continuă:

“Creşterea taxelor este clar insuficientă pentru a acoperi nevoile bugetare. Se observă acest fapt în 2024 când se colectează sumele aferente taxelor mărite la final de 2023 (eliminarea unor facilităţi la impozitul pe venit şi contribuţii de asigurări, a unor cote reduse de TVA, introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri şi altele). Statul își mărește încasările, ANAF își face planul, veniturile bugetului cresc cu 13%. Însă cheltuielile cresc cu 21%.

În 2023, cheltuielile cresccu 13%, iar veniturile bugetare cu 10%. Acest trend ne arată că apetitul statului este insaţiabil şi oricât ar majora taxele, ele nu vor putea susţine chetuielile care mereu vor avea viteză mai mare.

În acelaşi timp ţine de logica economică simplă că majorarea taxelor nu se reflectă identic în încasările bugetare. Există multe alte variabile care trebuie luate în considerare. Şi nu în ultimul rând, trebuie avut în vedere că fiscalitatea într-un stat modern nu trebuie să fie doar o modalitate de a strânge bani, ci şi un sistem care să asigure, pe lângă echitate, dezvoltarea economică. Din păcate, aceste două principii nu prea s-au aflat pe agenda guvernelor.

Revenim la problema deficitului și aşa cum arătam, de la o ţintă programată iniţial la 5% din PIB s-a ajuns la 9% din PIB. Oricât nu ar plăcea subiectul, este o realitate că nivelul salariilor şi al pensiilor nu este sustenabil pentru buget. De exemplu, în primele 10 luni din 2024, conform execuţiei bugetare, s-au alocat 320 miliarde de lei pentru cheltuielile de personal şi asistenţă socială, iar veniturile fiscale (impozite şi taxe) şi contribuţiile sociale au fost în total de 400 miliarde lei. Înseamnă 80% din tot ceea ce colectează ANAF.”

Care este impactul asupra economiei?

Ce soluții avem pentru o consolidare fiscală sustenabilă?

România are nevoie de un plan fiscal bine gândit, care să combine reducerea deficitului bugetar cu sprijinirea economiei. După cum arată experiențele anterioare, majorarea taxelor fără reforme structurale și transparență nu va rezolva problemele de fond.

Exit mobile version