- România trebuie să reducă deficitul excesiv, estimat la 7% din PIB în 2025, prin măsuri bine fundamentate și transparente și să evite soluțiile anticiclice care au frânat economia în trecut.
- Reintroducerea taxei pe stâlp și alte măsuri fiscale neașteptate, fără consultare prealabilă, riscă să submineze încrederea mediului de afaceri și să genereze noi provocări economice.
- Pentru a recâștiga încrederea piețelor și a crea un viitor stabil, România are nevoie de măsuri proactive, dezbătute public, și de o viziune economică clară care să pună accent pe competitivitate și transparență.
Anul 2024 aduce România într-un punct de cotitură, în care stabilitatea politică și direcția economică sunt esențiale pentru a construi încrederea, atât pe plan intern, cât și internațional. Cu toate acestea, țara se confruntă cu incertitudini politice, tensiuni economice și măsuri fiscale controversate, care pot influența negativ evoluția economiei.
Așa cum spune Ramona Jurubiță, country managing partner KPMG România, „stabilitatea economică nu se poate clădi pe măsuri luate pe fugă, fără consultare și fără un plan strategic. Avem nevoie de o viziune pe termen lung, care să includă atât reducerea cheltuielilor neproductive, cât și stimularea competitivității economice.” Aceste cuvinte subliniază necesitatea unui leadership responsabil și transparent.
Care sunt provocările economice din 2024?
- Creșterea deficitului bugetar
Deficitul bugetar estimat pentru 2025 depășește 7% din PIB, în condițiile în care România trebuie să reducă deficitul excesiv cu 133 miliarde de lei. Majoritatea acestei reduceri trebuie să vină din diminuarea cheltuielilor bugetare, ceea ce presupune un efort de 34 de ori mai mare decât cel din 2024.
- Măsuri fiscale controversate
Adoptarea de taxe precum reintroducerea „taxei pe stâlp” generează nemulțumiri, mai ales că măsura nu este discutată cu mediul de afaceri. Taxele anticiclice, cum sunt creșterile fiscale în perioade economice dificile, pot frâna redresarea economică și afecta negativ investițiile și consumul.
- Lipsa reformelor structurale
Birocrația excesivă și cheltuielile administrative mari continuă să împovăreze bugetul de stat. În același timp, reformele administrative și fiscale promise sunt amânate și cresc vulnerabilitatea economică a țării.
Ramona Jurubiță avertizează: „Când luăm decizii reactive, fără să implicăm toți actorii relevanți, nu facem decât să creăm noi crize care se vor resimți ani întregi. Reforma nu mai poate fi amânată.”
Care sunt soluțiile pentru stabilitate economică?
- Reducerea cheltuielilor neproductive
Guvernul trebuie să implementeze măsuri de restructurare a aparatului bugetar și să reducă cheltuielile inutile. O digitalizare reală a administrației publice ar putea elimina o parte din costurile excesive și ar îmbunătăți eficiența.
- Transparență și consultare publică
Pentru a recâștiga încrederea mediului de afaceri, deciziile fiscale trebuie dezbătute public, iar implementarea lor să fie fundamentată pe date solide. Consultarea cu stakeholderii relevanți este esențială pentru a crea măsuri care să sprijine dezvoltarea economică.
- Stimularea investițiilor și a competitivității
Eliminarea barierelor administrative și promovarea unui cadru fiscal predictibil pot atrage investitori și pot contribui la creșterea competitivității economiei românești.
Ramona Jurubiță subliniază importanța unei abordări echilibrate: „Reducerea cheltuielilor trebuie să fie dublată de măsuri care încurajează antreprenoriatul, investițiile și inovația. Nu putem cere mai mult de la contribuabili fără să oferim un mediu propice pentru dezvoltare.”
Ar fi nevoie de un model economic bazat pe reziliență
Reziliența economică înseamnă mai mult decât rezistența la șocuri; este vorba despre capacitatea de a transforma crizele în oportunități. România are potențialul de a depăși provocările actuale prin leadership responsabil și o viziune clară asupra viitorului.
Cu măsuri fiscale bine gândite, transparență și o angajare fermă față de reforme, țara poate inspira încredere în sine și în viitorul său. Este momentul ca România să demonstreze că poate depăși ciclurile economice nefavorabile și problemele din 2024 și să construiască o economie stabilă și prosperă.
„Reziliența nu înseamnă doar să rezistăm șocurilor, ci să găsim soluții care să ducă la progres. România poate deveni un model în regiune dacă demonstrează că este capabilă să ia decizii curajoase, bine gândite și transparente.” concluzionează Ramona Jurubiță.