- Prețurile la gaze și energie electrică rămân neschimbate, cu variații minore pentru anumite categorii de consumatori
- Liberalizarea parțială ar aduce scăderi de preț pentru consumatorii mari, dar creșteri semnificative pentru cei cu un consum mediu și mic, cu majorări de până la 35 de lei pe lună pentru o factură de 100 kWh.
- Creșterile semnificative de prețuri atât la gaze, cât și la energie electrică, cu facturi care pot crește cu până la 102% pentru consumatorii cu un consum redus, reprezintă un impact financiar sever asupra gospodăriilor vulnerabile.
Începutul anului 2025 aduce o serie de schimbări importante pentru consumatorii de energie din România. Pe lângă ajustările fiscale și creșterile de taxe, expirarea plafonării prețurilor la gaze și energie electrică, programată pentru 31 martie, creează un val de incertitudine.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, vine cu trei scenarii pentru a determina costul energiei anul acesta. Care sunt acestea?
Primul scenariu
Prețurile la gaze naturale rămân la același nivel, 0,310 lei-kilowatt-oră, cu TVA inclus. La energie electrică vor fi stabilite cel mult două niveluri de prețuri, 1,3 lei-kilowatt-oră, cu TVA inclus, pentru un consum de peste 255 kilowatt-oră pe lună, și de 0,8 lei-kilowatt-oră, cu TVA inclus, pentru un consum sub 255 kilowatt-oră pe lună.
Adică o scădere a prețului energiei electrice cu circa 21% pentru consumatorii care consumau peste 255 de kilowatt-oră pe lună și o creștere a prețului energiei electrice cu 17% pentru cei care consumau sub 100 kilowatt-oră pe lună, o creștere în medie cu circa 6 lei pe lună la factura de energie electrică de 50 kilowatt-oră pe lună.
Al doilea scenariu
Plafoanele sunt eliminate din 1 aprilie 2025 și va fi o minimă pregătire a liberalizării pieței, deci consumatorii de gaze naturale vor achita aceleași prețuri ca și prețurile plafonate. 0,310 lei kilowatt-oră, cu TVA inclus, iar pentru energie electrică circa 1,15 lei kilowatt-oră, cu TVA inclus.
Asta înseamnă o scădere a prețului energiei electrice cu circa 21% pentru consumatorii care consumau peste 255 kilowatt-oră pe lună, o creștere a prețului energiei electrice cu 43% pentru cei care consumau între 100, 255 kilowatt-oră pe lună, adică o creștere în medie cu circa 35 de lei pe lună la factura de energie electrică de 100 kilowatt-oră și o creștere a prețului energiei electrice cu 51% pentru cei care consumau sub 100 kilowatt-oră pe lună, adică o creștere în medie cu circa 24 de lei pe lună la factura de energie electrică de 50 kilowatt-oră.
Al treilea scenariu
În situația în care plafoanele vor fi eliminate din 1 aprilie și nu se va realiza o minimă pregătire a liberalizării pieței, consumatorii de gaze naturale vor plăti prețuri de minim 0,380 de lei kilowatt-oră. La energie electrică vor plăti prețuri care depășesc 1,38 de lei kilowatt-oră, cu TVA inclus.
Asta înseamnă o creștere a prețului energiei electrice cu circa 6% pentru consumatorii care consumă peste 255 kilowatt-oră pe lună, adică 24 de lei pe lună la un consum de 300 kilowatt-oră, circa 72% pentru consumatorii care consumă între 100 și 255 kilowatt-oră pe lună, adică 58 de lei pe lună, la un consum de 100 kilowatt-oră și de circa 102% pentru cei care consumau sub 100 kilowatt-oră pe lună, adică o creștere în medie cu circa 35 de lei pe lună la factura de energie electrică de 50 kilowatt-oră pe lună.
Ce declară Dumitru Chisăliță pentru Aleph Business?
„Dacă primul scenariu în continuarea plafonării pare un scenariu bun la prima vedere, el vine la pachet cu necesitatea de a aloca mai mulți bani de la bugetul de stat, pentru că trebuie să fie plătite aceste diferențe între prețul plafonat și prețul real. Asta înseamnă că va fi nevoie de mai mulți bani la bugetul de stat, adică, după cum am văzut în ultima perioadă, de taxe și impozite mai mari. Iar taxele și impozitele mai mari, în general, îi lovesc pe cei săraci. Deci, pe de o parte, pare o măsură bună, dar în același timp vedem că nu e deloc bună pentru cei care nu stau foarte bine din punct de vedere financiar. În același timp, există niște angajamente ale României, este chiar un infringement deschis împotriva România la nivelul Uniunii Europene.
Această situație presupune că anumite fonduri pe care România ar trebui să le aibe în acest stat, pot fi blocate, din nou un dezavantaj major pentru bugetul de stat, pentru investiții și pentru sistemul energetic.
Deci, pe de o parte, plafonarea înseamnă niște elemente care ar părea favorabile, pe de altă parte sunt multe elemente nefavorabile. Cred că primul scenariu lovește în special persoanele sărace și din punctul ăsta de vedere nu l-aș recomanda, sau nu cred că este recomandat”, declară acesta.
Care este cel mai avantajos scenariu?
„Celelalte de două scenarii prevăd amândouă liberalizarea pieței, una cu o pregătire corespunzătoare, iar pentru cealaltă pur și simplu să nu facem nimic. Cred că cel mai avantajos scenariu este liberalizarea pieței cu această pregătire corespunzătoare, iar prin pregătire corespunzătoare vorbesc despre un pachet pe care noi l-am înaintat către Guvern, către Minister, către ANR, către alte instituții, și în care sunt șase capitole mari care credem că ar trebui să fie abordate.
Am adus strategia de pregătire a eliminării plafonării prețurilor la gaze naturale și energie electrică, iar în aceste șase capitole sunt măsuri de natură fiscală, de natură reglementativă, legislativă, organizatorică, toate având ca și scop stimularea concurenței.
Dacă ne uităm, nu sunt oferte pur și simplu, poate o ofertă sau două aruncate, și nu putem spune că avem o concurență, deci trebuie să stimulăm concurența, să aducem furnizori, din nou, în platforme, cu oferte care să fie, într-adevăr, competitive”, spune Chisăliță.
„Pe de altă parte, discutăm de consumatorii care trebuie să devină proactivi, să-și găsească acea ofertă care este cea mai vantajoasă pentru ei, să se lupte, să o câștige, să o achiziționeze, să încheie acel contract care prezintă un preț corect și avantaje pentru el.
În ultimul rând, instituțiile statului au ca și scop asigurarea funcționării, fie că vorbim de ANR, de Consiliul Concurenței sau de ANPC, toate cu un puternic rond proactiv, de așa natură cât să se elimine ceea ce s-a întâmplat în precedenta liberalizare 2020-2021 și să se ajungă într-o situație de win-win, dacă vreți, pentru toată lumea.
Cred că există această posibilitate, chiar dacă timpul este foarte scurt, dar, cu siguranță, cel mai și cel mai dezavantajos scena este scenarul 3, în care nu facem nimic și, pur și simplu, în dimineața de 1 aprilie ne vom trezi într-o altă piață cu niște oferte acceptate tacit, cu prețuri mult mai mari decât prețurile corecte, pentru că furnizorii, probabil, vor profita de această letargie și vor încerca să recupereze tot ce n-au reușit să producă în perioada 2022-2025, când prețul a fost plafonat. Deci, ca atare, pot să spun care este cea mai slabă variantă și, în același timp, cred că cea mai bună din cele trei variante este liberalizarea cu o pregătire corespunzătoare a pieții”, adaugă el.
Ce demersuri are Asociația Energia Inteligentă, anul acesta, în ceea ce privește sectorul energetic al țării?
„Dacă discutăm strict de piața de gaze naturale, care cumva este un focus foarte mare al nostru, noi, în 2016, când ne-am înființat exact cu scopul acesta de a pregăti pe atunci dereglementarea prețului la gaz și energie și liberalizarea pieței, am demarat o campanie pentru preț corect la gaze și energie electrică, deci cumva focusul este pe zona asta. Vom continua să venim cu analize, cu opinii, cu recomandări, atât pentru consumator cât și pentru instituțiile statului.
În același timp, avem în momentul de față în pregătire, și, în curând o să dăm drumul la un ghid de reliberalizarea pieței de gaze și energie, un ghid pentru consumatori, care să conține elemente simple, utile, care sunt necesare pentru a putea intra într-o negociere, a putea intra în selecția unei oferte și după aceea în urmărirea unui contract de gaze sau energie electrică. În același timp, noi avem în derulare în momentul de față alte 20 de proiecte, unele au ca și scop ajutorarea acelor persoane care nu au energie electrică, deși ne găsim în secolul XXI, avem peste 5400 de imobile locuite permanent în România care nu au energie electrică.
Anul trecut am reușit să electrificăm undeva la 10 cătune, anul acesta deja, în prima parte a anului, sperăm să mergem în 10 locuri și să mai facem această iluminare. În același timp, și anul trecut și anul acesta, am ajutat atât familii care nu au venituri sau au diverse probleme de sănătate, au diverse grade de invalidate cu lemne de foc pentru a putea trece iarna cu bine.
În același timp, suntem în situația de a discuta de noi tehnologii, de noi mijloace de a crește securitatea energetică în România și în acest sens avem pregătite mai multe seminarii, simpozioane, mese rotunde, diverse analize și studii în teren pentru a putea să găsim pentru România calea cea mai bună de așa natură încât într-un final, să sperăm cât mai apropiat, omul să aibă cele trei elemente, cei trei vectori.
Pe de o parte, siguranța alimentării cu energie electrică, gaze naturale, energie termică, căldură. Pe de altă parte, confortul necesar determinat de aceste forme de energie și, în ultimul rând, posibilitatea să și plătească ceea ce a consumat”, spune Chisăliță.