Economia României transmite semnale de alarmă tot mai puternice. Consumul populației, principalul motor al PIB-ului, care reprezintă 70% din economie, a scăzut cu 1,3% în decembrie 2024 față de noiembrie, potrivit datelor INS. În paralel, Agenția Națională de Cadastru raportează o prăbușire cu 20% a vânzărilor de apartamente în ianuarie 2025.
În sectorul producției, industria se află în a șasea lună consecutivă de scădere, iar în ianuarie 2025 s-au închis fabrici care aveau peste 5.000 de angajați. Deficitul de cont curent a ajuns la 29 de miliarde de euro în 2024, în creștere cu 40% față de anul anterior.
La nivel internațional, SUA anunță prima scădere a consumului din ultimii patru ani, iar agențiile de rating Fitch și S&P avertizează că România riscă să fie retrogradată la statutul ‘junk’ în 2025 dacă nu își reduce deficitul bugetar.
Apele par să se retragă înaintea unui posibil val de tsunami economic.
Ce spune Ovidiu Duță, expert în comunicare, economist pentru Aleph Business?
Ce trebuie să facă guvernarea ca Romania sa nu fie retrogradată la “junk”, ceea ce va avea impact asupra pieței financiare, cursului valutar și dobânzilor?
“Prima dată ar trebui să fie o disciplină fiscală.
Agențiile de rating ne retrogradează sau n-ar putea retrograda să nu fim așa de pesimiști dacă nu suntem uniți. În sensul în care dacă pe parcursul acestui an sau pe parcursul anilor până la urmă și partea asta de rating este perspectivă pe termen lung, ar trebui să arate disciplină fiscală. În sensul în care să reducem deficitul bugetar, să reducem cheltuiele inutile și să arătăm că știm să fim precauți cu ceea ce înseamnă partea de venituri pe care le încasăm și partea de cheltuiel pe care le avem.
După aceea ar trebui să avem stabilitatea legislativă sau stabilitatea în general. Nu prea pică bine, nici nouă, nici în afara Europa, faptul că președintele a dimisionat, avem președinte interimar, că avem alegeri puse în luna mai, deși trebuia să le avem în decembrie. Deci partea asta ne-a dezichilibrat și ne-a arătat o imagine destul de răuță pe plan extern.
Ar trebui să absorbim foarte multe fonduri, pentru că partea de investiții ne arată o creștere economică, deci nu faptul că noi consumăm sau consumăm doar pe bază de lucruri care sunt luate din supermarket, de exemplu, ci mai degrabă noi consumăm materiale de construcții și tot felul de tehnologii care intră într-un fel în piața românească, prin investițiile care se întâmplă. Și cel mai bine ar fi să și discutăm cu aceste agenții de rating, să le arătăm planurile noastre, să le spunem că totuși nu suntem chiar într-o situație atât de rea și de acolo încolo să vedem cum putem evita partea de a fi considerați junk. Noi ne-am chinuit foarte mult, știu exact de când am trecut de la statutul de junk la țară bună de investiț și ar fi păcat să ajungem înapoi de unde am plecat, mai ales că drumul nostru spre a ajunge la ratingul bun de investit ne-a dus foarte mult de avantaje, nu doar ideea că doar am investit, ci faptul că lumea ne vede de încredere, ne vede stabil, ne vede o țară aproape de țările de vest.
Și atunci, cel mai important cuvânt pe care l-aș spune ar fi să fie stabilitate din toate punctele de vedere, că e fiscală, că e legislativă, chiar și cetățenii ar trebui să fie cumpătați la anumite aspecte, mai ales că în materialul, înainte să apar eu, ați zis de faptul că apartamentele sunt o investiție foarte bună, dar la fel și aici. Deci apartamentele pentru populație, dacă le au, nu le vindeți, dacă vor să fie siguri pe banii pe care îl iau, poate să fac investiții în imobiliare pentru că alea sunt cele mai sigure, pentru că, din păcate, lumea are nevoie de o stabilitate și imobiliarele, din punctul meu de vedere, sunt cele mai stabile investiții pentru că “ce-i mână nu-i minciună””
Cum ar trebui să se pregătească firmele și populația pentru un posibil șoc economic? Ce strategii sunt recomandate acum?
“Firmele ar trebui să aibă cash mult, dacă se poate.
Și o să dau exemplu, nu pe care l-am văzut eu în viața proprie și personală, ci mai degrabă ce a făcut domnul Hathaway, domnul, dacă-mi scapă numele, celălalt care are fundul de investiție în America, Berkshire Hathaway, și el a vândut foarte multe acțiuni. Pentru că a vândut foarte multe acțiuni, a dobândit foarte mult cash. Ce a arătat asta? Este că el a văzut ce se întâmplă în piață, a văzut instabilitatea din piață, mai ales cea americană, și văzând ce se întâmplă acolo pe plan politic, și atunci ne-a tras un semnal de alarmă, nu doar nouă românilor, ci mai degrabă tuturor celor care vedem ce o să se întâmple în 2025, să avem cash foarte mult la îndemână.
Pentru populație, pentru firme, ar trebui să fie o rezervă financiară, cât se poate, de lichidă, 3-6 luni, 1 an, în funcție de cum văd lucrurile de grav. După aceea, ar trebui să fie investiții sau aspecte care le pot aduce o diversificare a veniturilor. Adică dacă o companie, nu-mi dau seama exact pe ce dominiu poate să fie asta, are un fel de venit, ar încerca, dacă se poate, pe parcursul anului, să-și diversifice tipurile de venituri din mai multe abonamente, găsirea de noi tipului de clienți, pentru că aceste lucruri te pot stabiliza un pic în ideea în care, dacă cumva o sursă nu merge, măcar mai ai două-trei surse care cât de cât îți aduc un surplus financiar.
La fel și la populație. Ok, înțelegem că nu toți pot să fie freelancer, pot să aibă mai multe joburi simultan, dar ar fi bine să-și diversifice tipurile de venituri, pentru că în momentul acela, dacă ceva pică, măcar te poți baza pe altceva. Și de-aia am zis că imobiliarele, ok, cine are putere financiară să facă asta. E o chirie care vine în mod constant și îți aduce un venit constant.”
Ce oportunitate ascunsă e în această situație? Unde ar trebui să se uite investitorii în acest context tensionat?
“Da, mai văd una, un cuvânt care ne sperie pe toți, dar și dacă-l facem cum trebuie, ar trebui să ne aducă un surplus de câștiguri și să zicem un pic de liniște. Digitalizarea. Ar trebui să digitalizăm cât de multe lucruri posibile, pentru că prin digitalizare, dacă e să mă gândesc la ANAF, dacă se digitalizează la ANAF, automat vin mai mult bani la buget, pentru că poți colecta mai bine taxele, sau poți avea o colectare mult mai corectă, mai bine făcută la toate firmele și toate tipurile de clienți care ar trebui să își depună taxele.
Dacă digitalizezi tu ca firmă, poți avea câștiguri foarte mari, pentru că practic automatizezi anumite procese și atunci, prin numărul de angajați pe care-l ai, poți să și îmbunătățești producția, ci practic din cei pe care îi ai îmbunătățești producția. Dacă digitalizezi automat ca firmă, poți să îți faci un nou tip de afacere cu, care poți intra pe piață și atunci cu atât mai mult te ajută pe tine să găsești o nișă care te va ajuta pe termen lung. Și plus, să fim pragmatici, digitalizarea este un cuvânt foarte la modă și este un cuvânt cheie pe care PNNR-ul și toate fondurile europene îl au în portofoliu, pentru că aceste lucruri înseamnă că tu te apropii de partea la care multe procese sunt foarte eficiente, foarte productive și până la urmă, banii vin de acolo, din digitalizare.”