- România atrage firmele cu sprijin guvernamental de până la 70% din costuri.
- Sprijinul oferă un plus de competitivitate pentru investitori și firme.
- Firmele analizează riscurile instabilității politice din țară.
- Orașele mari atrag chiriași strategici noi și investiții solide.
- Investitorii cer stabilitate economică și reguli previzibile.
- Pactul Verde forțează dezvoltarea sustenabilă în toate industriile.
- Investițiile în clădiri sustenabile și smart tech cresc în ritm accelerat.
- România are stoc mic de birouri și logistice, dar costuri operaționale bune.
- CEE rămâne atractivă în ciuda noilor taxe globale și presiunilor ESG.
România atrage tot mai mult interesul investitorilor care se uită la Europa Centrală și de Est pentru spații industriale sau de birouri. Parțial și datorită stimulentelor guvernamentale care pot acoperi până la 70% din costurile eligibile, potrivit unui raport Colliers.
În 2024, România atrage investiții în industria prelucrătoare de 1,7 miliarde euro. Sub Cehia, Ungaria și Polonia, care ajung la 2,5-2,9 miliarde euro. Deși ajutorul de stat este atractiv, nu compensează incertitudinile interne și lipsa clarității fiscale. Pentru servicii externalizate, orașe precum Cluj-Napoca, Iași și Timișoara devin atractive prin facilități indirecte și forță de muncă bine pregătită.
România are puține spații logistice și de birouri raportat la populație, dar costuri competitive, ceea ce deschide oportunități mari de dezvoltare.
În regiunea CEE, investițiile revin în forță în 2024, iar pentru 2025 se așteaptă o creștere economică accelerată. Pactul Verde European și criteriile ESG impulsionează cererea pentru clădiri sustenabile și inteligente.
Ce spune Gabriel Blăniță, associate director valuation and advisory services, Colliers România pentru Aleph Business?
Care sunt principalii indicatori interni pe care îi urmăresc companiile când decid dacă rămân, se extind sau pleacă de pe piața locală?
„Dacă ne uităm la investițiile companiilor în România, principalul lucru de interes este perspectiva de dezvoltare economică pe termen mediu și lung. Deciziile de investiție se iau pe orizontul de timp de regulă foarte, foarte lungi, de 10-15 ani și peste, și de acees este important ca fundamentul economic pe care se așeajă această investiție să fie unul solid. Crășterea economică însă nu este singurul lucru la care investitorii se uită și, de asemenea sunt importante, atât poziția geografică a țării, mai ales dacă vorbim de o investiție care nu se pretează doar piaței locale, ci se uită la întreaga regiune, din punctul acesta, de vedere, România are o poziție geografică favorabilă. Și mai mult decât perspectiva economică și poziția geografică, contează și climatul politic și economic local, unde, în ultima vreme, turbulențele au pus planurile investitorilor mai degrabă pe pauză. Însă, România nu este singura țară în care incertidunea se manifestă, vorbim mai degrabă de incertidune la nivel global, de care nici România nu duce lipsă”, spune el.
Cât de mult afectează instabilitatea politică apetitul companiilor pentru investiții pe termen lung în România si ce e de facut aici?
„Instabilitatea politică afectează, de regulă, destul de mult. Nu este una din cauzele fundamentale pentru care companiile fac investiții, dar, cu siguranță, stabilitatea ajută ca aceste investiții să vină mai degrabă mai devreme decât mai târziu în economia locală. Așa cum aminteați la începutul reportajului, România a atras undeva spre 2 miliarde de euro în investiții de producție, dar state din regiune, ca Cehia sau Polonia, atrag de două ori mai mult de atât. Și nu este o întâmplare de exemplu cu faptul că infrastructura rutieră nu se află la aceeași densitate cum o regăsim în Cehia sau în Polonia. Chiar dacă în România avem în prezent peste 700 km de autostradă și drumuri rapide în construcție, finalizarea acestor căi rutiere va face ca peste 5-7 ani România ca să prindă din urmă densitatea de transport pe care o regăsim astăzi în Cehia sau Polonia. Și un alt factor nu la fel de puțin important, chiar covărșitor în anumite cazuri, este accesibilitatea forței de muncă și productivitatea acesteia.
Și, din fericire, aici România stă foarte bine la raportul între productivitatea muncii și costul forței de muncă, chiar dacă, în general, accesibilitatea forței de muncă rămâne redusă și în România, dar mai ales în țările din centrul Europei. Un semn bun aici este că extinderea infrastructurii rutiere și către zona Moldovei prin autostrada A7 va debloca o parte din forța de muncă neutilizată în România și va face ca estul României să fie mai atractiv pentru investiții. Pentru că dacă ne uităm la cu cât poate statul să ajute aceste investiții, vedem că investițiile în producție, de exemplu, sunt mai bine remunerate de către stat în zonele mai puțin favorizate, cum ar fi nord-estul României“, continuă el.
Cum influențează contextul electoral și amânarea reformelor climatul investițional din România în 2025?
„În general, climatul politic adaugă puncte procentuale la marja pe care companiile o așteaptă de la o anumită activitate, pentru că această incertitudine de regulă se traduce în costuri. Se poate traduce într-un impact fiscal care va influența, apoi, costul cu forța de muncă. Se poate traduce într-un impact fiscal care poate influența impozitul pe profit. Se poate duce în modificări de TVA. O lipsă a acestei stabilități sau așteptările cumva diferite legate de cum va arăta fiscal România în următorii ani, face ca investitorii să își țină de obicei o anumită marjă care să acopere aceste costuri neprevăzute. Iar dacă ne uităm la deficitele pe care România le registrează, în special deficitul bugetar și cel de concurent, este doar o chestiune de timp până când aceste deficite vor fi corectate, iar aceste corecții vor veni de regulă cu costuri asociate, iar companiile trebuie să fie prevăzătoare atunci când își alocă bugete de investiție și pentru costuri neprevăzute, iar atunci când instabilitatea crește și aceste costuri neprevăzute cresc, sau mai degrabă bugetele alocate a acestor costuri neprevăzute cresc”, adaugă el.