- Csaba Balint, membu board, BNR: Pe termen scurt, inflația crește la 8-9% și sper că putem evita majorarea ratelor.
- BNR păstrează dobânda-cheie la 6,5%, cu rate neschimbate pentru facilitățile Lombard și depozit.
- Inflația va crește în T3/2025 din cauza expirării plafonului la energie și majorării TVA; consolidarea bugetară depinde de măsuri viitoare și fondurile UE.
BNR menține dobânda-cheie la 6,5%, Lombard la 7,5%, iar facilitatea de depozit la 5,5%. Inflația va crește semnificativ în T3/2025, din cauza expirării plafonului la energie și creșterii TVA și accizelor. Rămân incertitudini legate de viitoarele măsuri de consolidare bugetară conform planului cu Comisia Europeană. Utilizarea fondurilor europene, în special Next Generation EU, este crucială pentru stabilitatea bugetară.
Ce spune Csaba Balint, membu board, BNR?
„Ultima decizie de politică monetară cred că a fost aliniată așteptărilor pieței. Din această perspectivă nu consider că am generat o surpriză. Cu siguranță economia va avea o performanță mai slabă în următoarele trimestre.
Iar rata anuală a inflației a înregistrat o creștere semnificativă în lunile iulie și august. Datele oficiale nu au fost încă publicate, însă cu certitudinea expirării plafonului la energie electrică, precum și modificarea unor taxe, TVA și accize, au condus la un șoc important. În mod obișnuit, în asemenea circumstanțe, băncile centrale, vorbind în termeni generali, iau în considerare două opțiuni: menținerea sau majorarea ratei dobânzii de politică monetară.
În fața unui șoc clasic din partea ofertei, răspunsul este să nu majorezi dobânzile, ci să le menții la un nivel relativ ridicat pentru o perioadă mai îndelungată. În plus, condițiile financiare, de fapt, reacționează deja la evoluțiile legate de echilibrarea bugetului și reducerea riscurilor politice. Merită subliniate mai multe argumente relevante în favoarea acestei decizii, în primul rând natura șocului inflaționist, cum am spus, un șoc clasic din partea ofertei.
În al doilea rând, perspectivele inflației pe termen lung pentru a doua jumătate a orizontului de prognoză s-au îmbunătățit semnificativ. De asemenea, situația ciclică, cu care am deschis această intervenție, a constituit un alt argument important. Se anticipează în termeni reali o scădere semnificativă, importantă, a venitului disponibil real, ceea ce va influența negativ consumul. În termeni mai tehnici, deficitul de cerere va rămâne în teritoriu puternic negativ pentru o perioadă îndelungată.
Nu în ultimul rând, faptul că ajustarea fiscală, deși aduce riscuri pe termen scurt, vizează rezolvarea unor probleme structurale vechi ale economiei românești și aceasta a constituit un alt factor important în luarea deciziei. În ședința de vineri am analizat și am aprobat noul raport asupra inflației, care va fi prezentat oficial mâine de către domnul guvernator în cadrul unei conferințe de presă. Nu pot dezvălui încă cifrele exacte, însă, în linii generale, pe termen scurt ne așteptăm la o inflație situată în zona de 8-9%, iar după disiparea șocului, rata inflației va urma o traiectorie mai favorabilă decât în raportul precedent.
Pe termen scurt este important să rămânem prudenți și vigilenți. În perioada următoare vom monitoriza cu atenție gradul de transmisie a creșterilor de taxe, pastrul, precum și efectele indirecte și eventual efectul de rundă a doua. În următoarea perioadă, ancorarea așteptărilor inflaționiste va avea o importanță deosebită.
Pe termen mediu și lung, așteptările inflaționiste sunt ancorate ferm, estimările analiștilor se află în proximitatea țintei noastre de 2,5 plus-minus un punct procentual, însă pe termen scurt observăm anumite presiuni, în primul rând în ceea ce privește așteptările consumatorilor și ale companiilor. Însă această ajustare fiscală este important să vedem cum evoluează, reechilibrarea bugetului și dacă ne uităm pe un termen mai îndelungat, personal vă spun, pot imagina și un scenariu destul de pozitiv, ca să fac o paralelă cu anii 2010-2011. După ajustările importante care s-au făcut atunci, în anii 2011 până în 2019 am avut o perioadă relativ bună, cu o creștere economică relativ ridicată, de 4%, și o inflație în medie – vorbesc în medie – 9 ani cu creștere economică și presiuni inflaționiste modeste.
Desigur, de atunci lumea s-a schimbat destul de mult, dar în cazul în care trecem prin această perioadă critică pot imagina și un scenariu destul de pozitiv.
Deci, cum am spus, reacția clasică, obișnuită, este menținerea dobânzilor pe o perioadă mai lungă. Sper foarte mult că putem evita un astfel de scenariu în care să fim nevoiți să mai majorăm dobânda.
Mai degrabă, cel puțin pe plan personal, mă gândesc ce am putea face mai târziu, după ce aceste riscuri și incertitudini se reduc, ce am putea face anul viitor pentru a oferi un fel de sprijin. Deci sper să evităm un astfel de scenariu, dar, desigur, în momentul de față, riscurile și incertitudinile sunt foarte ridicate. Cum am spus, este necesar să rămânem prudenți și vigilenți.
Începem să căutăm un fel de echilibru. Obiectivul nostru fundamental este menținerea stabilității prețurilor. Asta este pe primul loc. Încercăm să găsim un echilibru.
În scenariul nostru de bază nu ne așteptăm la o recesiune profundă. Atât pentru anul curent, cât și pentru anul viitor avem o prognoză de creștere modestă, minoră, dar totuși pozitivă. Pe termen scurt, este aproape sigur că vom avea un trimestru sau două trimestre cu creștere negativă. Dar, în general, anul acesta și anul viitor nu am luat în calcul o recesiune profundă”, spune el.