- Bálint, BNR: România a progresat remarcabil în ultimele decenii.
- Bálint, BNR: Progresul nu este perceput la justa valoare din interior.
- Bálint, BNR: Deficitele gemene sunt cea mai vizibilă problemă actuală.
- Bálint, BNR: Expansiunea economică aduce vulnerabilități majore.
- Bálint, BNR: Sănătatea finanțelor publice este o preocupare globală.
- Bálint, BNR: Datoria publică este sub media europeană, deocamdată.
Cum vrea guvernul Bolojan să pună în ordine finanţele publice: Elimină facilitățile TVA la tranzacţiile imobiliare; CASS la pensii peste 4.000 lei, impozitul pe profit şi dividende crește la 16%, creşte impozitul pe proprietate, creşte preţul rovinietei, iar băncile vor fi taxate pe profitul excesiv. Creşte cota redusă de TVA de la 5% la 9% pentru energie și lemne de foc. Crește restul cotelor reduse de TVA la 19%, fără alimente şi medicamente.
În cazul României, principala problemă o constituie mai degrabă deficitul, decât datoria: ocupăm primul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, în timp ce nivelul datoriei rămâne, deocamdată, sub media europeană.
Totuși, dacă deficitul nu este corectat, datoria riscă să devină o problemă majoră în viitorul apropiat, spune Csaba Balint, membru în board-ul BNR.
Ce spune Csaba Balint, membru în board, BNR?
„Înainte de a intra în detalii, cred că este important de menționat faptul că documentul publicat ieri este un draft care, într-adevăr, detaliază mai multe măsuri specifice, însă, această listă mai poate suferi modificări chiar și importante, poate fi completată, măsurile propuse pot fi ajustate.
Și, având în vedere că măsurile sau pachetul a fost anunțat abia ieri, noi în BNR nu am putut să avem o discuție propriu-zisă, detaliată despre aceste măsuri.
Deci, ceea ce pot să vă spun este mai degrabă o opinie personală, și aș zice că e o opinie preliminară.
În cazul în care ne uităm pe partea de modificări de taxe, unde ați și enumerat creșterea accizelor, CASS la pensii de peste 4.000 lei, modificarea cotelor la profit și dividende și așa mai departe, probabil impactul bugetar este undeva la un punct procentual din BIP.
Deci, ce ar putea veni din modificarea taxelor este o estimare personală preliminară, și, așa cum am spus, poate fi modificată în funcție de situație.
Însă, acest program conține și destul de multe măsuri, sau, aș zice că majoritatea măsurilor vizează mai degrabă cheltuielile, ceea ce cred că este o direcție foarte bună.
Însă, e mai complicat, este mult mai dificil să facem o imagine mai clară, o estimare precisă asupra impactului bugetar.
De asemenea, documentul respectiv vorbește destul de detaliat, aș zice, despre reforma ANAF-ului, digitalizare, în general îmbunătățirea calității serviciilor publice.
Deci, încă o dată, în linii mari, cred că direcția este bună, dar, depinde foarte mult de implementare, cum vor fi implementate, care este calendarul propus pentru implementarea măsurilor.
Știm cu toții că deficitul bugetar este foarte ridicat, anul trecut a depășit 9%, pe lângă sau dincolo de deficitul bugetar există și, să spun așa, o dublă criză de încredere, încrederea societății în instituțiile statului s-a erodat, în mod similar există și o încredere mai scăzută, erodată, din perspectiva partenerilor externi.
Și această dublă criză de încredere, un deficit bugetar foarte ridicat, trebuie gestionat. Și sunt, în general, dacă ne uităm la cărțile de economie, de obicei sunt trei pași care ar trebui să fie urmați.
Primul pas vizează cheltuielile statului, eficientizarea cheltuierilor, pasul doi vizează colectarea și ultimul pas, în cazul în care eficientizarea cheltuierilor, eficientizarea colectării nu este de ajuns, putem merge mai departe și putem discuta despre majorarea taxelor și impozitelor.
Aș zice că acest document abordează toți cei trei pași, e de văzut, e de urmărit dacă, într-adevăr, aceste măsuri, aceste obiective strategice generale pot fi implementate.
În ceea ce privește deficitul sau ținta de deficit de 7%, în continuare, cred că este ambițios, dar, ar trebui să ne uităm și nu doar pe anul acesta, ci și pe mai mulți ani.
Deci, magnitudinea deficitului, problema este atât de mare, încât nici nu ne putem aștepta ca ajustarea deficitului să fie rezolvată pe termen scurt. Este un proiect care va dura mulți ani de zile.
În primul rând, ca de obicei, dacă partenerii externi au anumite dubii, piețele, de obicei, penalizează incertitudinea și, ceea ce am mai și văzut, de obicei, costurile de finanțare cresc, iar accesul la resurse, la finanțare, este, de asemenea, limitat.
Deci cam ăsta este riscul, dar, având în vedere că pachetul este, cel puțin din comunicarea oficială, este mai degrabă un set de măsuri propuse, pot suferi modificări, totuși, sper ca în cazul în care piețele și partenerii externi nu sunt convinși, mai pot fi luate măsuri, în continuare”, spune el.