- BNR nu scade rata-cheie până când dobânzile nu sunt sub dobânda-cheie.
- BNR: Rata anuală a inflației va fluctua până în T3/2025.
- BNR: Datele indică o stagnare a activității economice în T1/2025.
- BNR: Inflația din T1 e determinată și de un minus la petrolul Brent.
Prima conferinţă a lui Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, după creşterea cursului şi creşterea dobânzilor: Au fost ieşiri de capital istorice. Nu numai că am intervenit pentru stabilitatea cursului valutar, dar şi pentru asigurarea plăţilor bugetare şi plata pensiilor.
Am avut o celulă de criză aici la BNR la care a participat şi ministrul Finanţelor, spune Mugur Isărescu, guvernatorul BNR. Potrivit acestuia, reducerea dobânzii de politică monetară nu se poate face până când dobânzile din piaţa interbancară nu scad sub rata-cheie.
Boardul BNR mizează în continuare pe prudenţă şi menține dobânda-cheie şi la cea de-a patra şedinţă de politică monetară de anul acesta, la fel ca în ianuarie, februarie şi aprilie, la 6,5%, nivel stabilit în august 2024. Credibilitatea noului guvern şi a politicilor publice este foarte importantă şi sunt necesare discuţii serioase legate de corecţia fiscală, de reducerea treptată a deficitului bugetar, mai spune guvernatorul BNR. El adaugă că singurele cheltuieli care pot fi reduse rapid sunt cele cu investiţiile, dar astfel se poate duce mai jos creşterea economică, ceea ce nu este de dorit.
Ce spune Csaba Balint, membru board, BNR?
„În ceea ce privește evoluția inflației, am publicat astăzi cea mai nouă prognoză. În această prognoză ne așteptăm la o inflație de 4,6% la sfârșitul anului curent, respectiv 3,4% la sfârșitul anului viitor. Însă, aș face totuși o notă, o mențiune importantă, că noi când am pregătit acest raport, noi am utilizat date, informații care au fost la dispoziția noastră la data de 30 aprilie.
Este important de menționat și faptul că acest raport este destul de voluminos, are circa 70 de pagini și este doar vârful analizelor, în spate avem destul de multe detalii tehnice, calcule, modele și în acest context nu am avut timp să incorporăm ceea ce s-a întâmplat după data de 30 aprilie. Însă, cu toate acestea, totuși, ne arată o direcție.
În comparație cu prognoza anterioră din luna februarie observăm o oarecare creștere. În raportul precedent ne-am așteptat la o inflație de 3,8% la sfârșitul anului, deci avem totuși o oarecare ajustare în sus. Iar explicațiile, pe de o parte, avem o explicație care vine din componentele COR, mai precis, inflația de bază sau, un cuvânt mai tehnic, inflația COR-ului ajustat. Am observat o oarecare persistență a inflației COR în primele luni ale anului. Probabil această persistență poate fi legată de evoluția costurilor salariale, plus, dacă ne uităm la așteptările inflaționiste, de asemenea, am observat câteva semne de creștere.
În plus, dacă intrăm mai în detalii, se observă o creștere semnificativă între componentele COR la alimente procesate, ceea ce poate fi explicată cu evoluția cotațiilor agroalimentare, și această creștere se transpune, se resimte în inflația de bază. De asemenea, evoluția costurilor salariale se reflectă cel mai mult în componenta servicilor de piață. Deci, asta ar fi o componentă. Pe de altă parte, dacă ne uităm la segmentul non-COR, deci componente pe care nu le putem influența, controla foarte bine, aici avem un semn de întrebare legat de prețurile la electricitate. După cum știți, probabil, plafonul aplicat în acest segment va expira și, din acest motiv, este posibil să avem o oarecare creștere. Deci, pe termen scurt, avem o oarecare ajustare în sus. Pe termen mediu și lung, în continuare ne așteptăm ca inflația să se întorcă în țintă. Deci, 3,4 pentru sfârșitul anului viitor și la sfârșitul orizontului o cifră chiar mai mică.
Cred că în momentul actual ar fi foarte complicat să vorbim despre o reducere a dobânzii-cheie. Deci, în cazul în care analizăm datele fundamentale, ne uităm doar pe partea de ceea ce privește inflația, evoluția economiei în general, observăm presiuni inflaționiste. Asta înseamnă că, pe termen scurt, cu siguranță nu putem să umblăm prea mult la dobânda de politică monetară și, în continuare, deși presiunile care au provenit din prelungirea perioadei electorale, acum lucrurile par să se clarifice, dar, cu toate acestea, avem, în continuare, provocări foarte mari în ceea ce privește deficitul bugetar, deficitul de cont curent.
Deci, ca să ne gândim la o reducere, ar fi extrem de important să vedem măsuri concrete, să vedem o cale, o direcție care ne asigură că aceste probleme fundamentale vor fi gestionate și cât mai repede, într-o manieră controlată. Și ăsta este un aspect foarte important, ca măsurile sau consolidarea corecției să nu fie brutală, ci să fie treptată, să fie o ajustare ordonată”, spune Balint.