- Guvernul pregătește OUG pentru pachetul de reforme
- Statul nu taie fonduri din sănătate și educație
- Ministerele includ reducerile salariale în ținta de 10%
Coaliția de guvernare formată din PSD, PNL, USR și UDMR ajunge la un acord asupra reformei administrației centrale și locale, după negocieri prelungite. Pachetul de măsuri, care include și componenta de relansare economică, urmează să fie adoptat prin ordonanță de urgență.
Executivul, condus de Ilie Bolojan, susține că domenii precum apărarea, educația și sănătatea nu vor suferi tăieri directe de cheltuieli. Declarațiile recente ale liderilor politici, inclusiv Sorin Grindeanu, arată insă că rămân diferențe de viziune în interiorul coaliției.
Reforma administrației arată a plan de tăieri sau a listă de intenții?
Ce spune Cristian Hostiuc, director-editorial ZF, pentru Aleph Business?
El descrie pachetul ca fiind „doar o declarație” și spune că „nu fac nimica”, pentru că partidele nu vor să se lupte cu administrația publică. Cristian Hostiuc spune că doar premierul Ilie Bolojan vrea tăieri, iar restul coaliției anunță reduceri „de zece la sută” sau „de cinci la sută”, fără măsuri concrete. În același timp, avertizează că economia se deteriorează, datoria publică crește și „la un moment dat, dacă o ținem tot așa, vom intra într-o criză”, pe care o numește „inevitabilă”.
Dacă acum doar „tragem de timp”, când se rupe filmul și ce risc vedem la finanțarea României?
În analiza lui Cristian Hostiuc, faptul că Guvernul încă se împrumută amână deciziile grele, pentru că „având bani, nimeni nu vrea să facă nimica”. El spune că România nu scapă de riscul de reducere a ratingului și nici de riscul dobânzilor mai mari la care se împrumută statul, în contextul unui deficit bugetar „foarte, foarte mare”. Hostiuc descrie situația ca pe o perioadă de respiro în care „piețele financiare ne-au păsuit”, iar România câștigă timp inclusiv pe fondul interesului european pentru stabilitate la granița cu războiul din Ucraina. În scenariul în care nu apar reduceri reale, el avertizează că se ajunge „cu spatele la zid” și atunci se taie brusc, „ca pe vremea lui Băsescu”.
Care este cel mai bun scenariu realist, dacă politica rămâne blocată între cosmetizări și promisiuni?
Cristian Hostiuc spune că „cel mai bun scenariu” ar fi să apară o soluție excepțională, pe care o exprimă ironic prin ideea de „comoară”, dând exemplul Norvegiei și gazelor din Marea Nordului. În rest, el spune că proiecțiile pe următorii ani arată rău pentru finanțe publice, datorie și creștere economică și că România nu are „un motor” clar de impulsionare a creșterii. El amintește și calendarul gazelor din Marea Neagră din 2027 și spune că o parte pleacă în formă brută și se întoarce ulterior în produse cu valoare adăugată mai mare, dacă economia nu are unde să consume intern aceste resurse.