- 10 luni: Deficitul bugetar al României este de 108,9 mld. lei
- 10 luni: Veniturile totale ajung la 531,5 mld. lei
- Cristian Hostiuc: În 2025, BNR a vândut 8 mld.€ pentru a stabiliza leul
- Cristian Hostiuc: Când nu au bani, românii schimbă euro pe care îi au
Ministerul Finanțelor publică execuția bugetară la 11 luni. Deficitul ajunge la 6,4% din PIB după primele 11 luni din 2025, față de 7,15% în aceeași perioadă a anului trecut, iar valoarea acestuia ajunge la 121,7 mld. de lei, cu aproape 4 miliarde de lei mai puțin decât în perioada similară din 2024. De la an la an, cheltuielile totale cresc cu 9,9%, în timp ce veniturile au un avans de 13 procente.
Chiar dacă pentru mediul de business anul 2025 a fost un an complicat, cu multe reforme și challenge-uri, pentru investitorii de la Bursa de Valori București a fost un an extraordinar. Indicele BET a crescut cu 45%, iar indicele BET TR cu 54%. Cu toate acestea, directorul editorial la ZF, Cristian Hostiuc, spune că închidem anul 2025 cu bine, fără nicio criză politică, financiară, socială, iar bunicii, părinţii au scos de prin dulapuri, rufe, euro, să le dea copiilor/nepoţilor, ca să aibă şi ei acolo, ceva.
Deficitul la 11 luni scade de la an la an, ca valoare și ca procent din PIB. Cum interpretezi cifrele și ce indicatori sunt buni sau slabi? Ce spune Cristian Hostiuc, director editorial, ZF, pentru Aleph Business?
El spune că PIB-ul nominal crește, iar deficitul în valoare nominală scade. El spune că de aici vine scăderea procentuală a deficitului la 11 luni în 2025 față de 2024. El spune că majorarea TVA începe să își facă efectul, iar încasările din TVA cresc chiar și cu un consum mai slab. El spune că efectele acestor măsuri nu se văd imediat, ci după trei-patru luni sau chiar după un an. El spune că execuția bugetară de acum este rezonabilă și dă încredere piețelor financiare și creditorilor că restructurarea fiscală propusă de Guvernul Boloșan are efect, cel puțin pe partea de venituri. El spune că următorul test este partea de cheltuieli.
Este realizabilă ținta de 8,4% din PIB la final de an?
Cristian Hostiuc spune că ținta este realizabilă, așa cum arată datele acum. El spune că se vor mai plăti și datorii anterioare și că ținta poate fi chiar ușor îmbunătățită. El spune că nu știe ce datorii mai sunt de plătit și că piața nu știe ce cheltuieli pot apărea ulterior, pentru că unele pot fi ne-evidențiate și pot apărea pe parcurs. El spune că, dacă se reduc din aceste cheltuieli, există progres pe finanțele publice.
Încasările din TVA cresc cu 11,1% de la an la an, peste inflația de aproape 10%. Este un semnal pozitiv?
Cristian Hostiuc spune că încasările din TVA își fac simțite efectele, pentru că TVA-ul se modifică și plafoanele reduse se majorează. El spune că aici se văd îmbunătățiri și că TVA-ul își va face simțit efectul.
În editorial spui că bunicii și părinții dau tot mai des euro copiilor și nepoților. Ce reflectă această preferință pentru euro?
Cristian Hostiuc spune că nu este neapărat lipsă de încredere în leu, pentru că salariile sunt în lei. El spune că este o preferință culturală și un mijloc de tezaurizare a economiilor. El spune că oamenii preferă să ofere euro la sărbători, în loc de lei. El spune că nu este un semn de criză a monedei naționale.
Care sunt perspectivele pentru mediul de business în 2026?
Cristian Hostiuc spune că 2026 începe cu semne de întrebare, dar că acestea pot fi depășite pe parcurs. El spune că este nevoie de rezultate macroeconomice bune, astfel încât investitorii să își reia investițiile. El spune că, în acest scenariu, companiile pot angaja oameni și pot avea o perspectivă mai pozitivă.