- JPM: România continuă să se împrumute masiv la costuri ridicate
- JPM: E ca și cum nu ar beneficia de rating investițional
- JPM: Costurile finanțării sunt peste cele ale altor state cu rating similar
România se împrumută din străinătate ca și când nu ar avea rating investițional, avertizează JP Morgan.
Banca americană trage un semnal de alarmă privind strategia de finanțare a României: statul român continuă să se împrumute masiv de pe piețele internaționale la costuri ridicate, ca și cum nu ar beneficia de rating investițional.
Deși agențiile de rating au menținut recent gradul de investiție, costurile de împrumut ale României rămân semnificativ peste cele ale altor state din regiune cu rating similar.
Apetitul foarte mare pentru datorie externă, combinat cu deficitul bugetar persistent și creșterea rapidă a datoriei publice, erodează încrederea investitorilor și anulează parțial avantajul ratingului investițional, spun analiștii.
De ce plătește România dobânzi mari, deși are rating investițional?
Ce spune Cristian Hostiuc, director-editorial, Ziarul Financiar, pentru Aleph Business?
El spune că agențiile de rating „au fost diplomate” și dau încă o șansă României după instabilitatea politică și bugetară de anul trecut. Cristian Hostiuc punctează că România are un deficit bugetar foarte mare și că există multe semne de întrebare despre cum continuă reducerea lui. În acest context, investitorii se uită în perspectivă și, potrivit lui, România riscă să ajungă în următorii ani la o datorie publică de 70% din PIB și peste. Cristian Hostiuc subliniază că bugetul este rigid și că tăierile de cheltuieli sunt greu de făcut, iar creșterea taxelor lovește economia, companiile și populația. El descrie situația ca pe o „menghină” și spune că guvernul „nu a făcut nicio restructurare” a cheltuielilor și a administrației, iar „cifrele nu uită”. Concluzia lui este că, dacă piețele văd lipsă de acțiune, România rămâne „la limită” și este penalizată prin dobânzi mai mari.
Cum afectează datoria externă mare încrederea investitorilor și riscurile macro pe termen lung?
Cristian Hostiuc spune că dobânda mare devine, pe termen scurt, un magnet pentru finanțare. El arată că România plătește mai mult decât state din regiune, menționând comparații cu Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia. În același timp, el explică de ce guvernul găsește bani: investitorii sunt „super bucuroși” să împrumute România la randamentele pe care le oferă, mai ales în contextul în care România este în NATO și în Uniunea Europeană. Ideea centrală este că piața cere un preț al riscului, iar pentru riscul perceput, dobânda cerută rămâne ridicată.
Ce trebuie să se schimbe ca România să coboare costul împrumuturilor?
Din perspectiva lui Cristian Hostiuc, cheia este credibilitatea pe reducerea deficitului și semnalul că statul chiar își ajustează poziția bugetară. El spune că, dacă nu există măsuri care să arate că lucrurile se schimbă, analiștii trag concluzia că poziția bugetară rămâne „la limită”, iar dobânzile rămân mai mari. Cristian Hostiuc punctează și logica investitorilor: „pentru riscul pe care eu mi-l asum, acesta este nivelul de dobândă pe care îl cer”.