- PIB-ul crește cu 2,1% în trimestrul III față de trimestrul II.
- Economia scade cu 0,3% în primele nouă luni, pe seria brută.
- Dragoș Huru pune revenirea pe seama investițiilor din PNRR.
Creșterea economică a României în trimestrul III din 2026 ajunge la 2,1% față de trimestrul precedent. Dar dacă aștepți ca această revenire să se vadă rapid în salariu sau în puterea de cumpărare, datele cer prudență. Economia rămâne în scădere la nivelul primelor nouă luni. Dragoș Huru, profesor de economie, consideră că avansul reprezintă mai degrabă o recuperare a pierderilor decât începutul unei creșteri solide.
Creșterea economică a României în trimestrul III ajunge la 2,1%
Produsul intern brut crește cu 2,1% în trimestrul al treilea față de trimestrul al doilea, potrivit datelor publicate pe 13 noiembrie de Institutul Național de Statistică (INS). Avansul este calculat pe seria ajustată sezonier.
Comparativ cu trimestrul al treilea din 2025, creșterea este mult mai redusă: 0,3% pe seria ajustată sezonier și numai 0,1% pe seria brută.
La nivelul primelor nouă luni, PIB-ul scade cu 0,3% față de aceeași perioadă din 2025, pe seria brută. Seria ajustată sezonier indică o contracție de 1%.
Așadar, economia înregistrează o revenire trimestrială, dar activitatea cumulată din acest an rămâne sub nivelul de anul trecut.
Datele reprezintă estimări-semnal ale INS. Ele pot fi revizuite la publicarea rezultatelor detaliate.
Dragoș Huru spune că economia recuperează pierderile anterioare
Dragoș Huru, profesor de economie, consideră că avansul din trimestrul al treilea nu trebuie confundat cu accelerarea potențialului economic.
„Nu facem decât să recuperăm șocul produs în vara anului 2025 de creșterea taxelor, fără să avem o creștere a potențialului”, spune economistul, pentru Aleph Business.
Huru explică revenirea prin efectul de recuperare după o perioadă de contracție. În interpretarea sa, saltul trimestrial readuce economia aproape de nivelurile anterioare, fără să demonstreze o schimbare de ritm pe termen lung.
„Nu cred că este o redresare reală”, afirmă Dragoș Huru.
Economistul atrage atenția că o creștere raportată la un trimestru slab poate părea spectaculoasă. Totuși, ea trebuie analizată în contextul întregului an.
Investițiile din PNRR susțin revenirea economiei
Dragoș Huru identifică investițiile finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență drept unul dintre principalii factori ai revenirii.
„Cred că principalul efect a fost finalizarea unor investiții prin PNRR”, explică economistul.
Potrivit acestuia, accelerarea proiectelor finanțate din fonduri europene stimulează lucrările de construcții și investițiile.
Huru invocă un avans de 4,2% al investițiilor brute și o creștere de 11,2% a volumului lucrărilor de construcții în primele șapte luni.
Aceste evoluții indică un sprijin pentru activitatea economică. Totuși, estimarea-semnal a PIB nu prezintă încă toate contribuțiile sectoriale la creșterea din trimestrul al treilea.
Prin urmare, rolul exact al investițiilor în avansul de 2,1% urmează să fie clarificat prin datele detaliate.
Pentru firmele din construcții și infrastructură, finalizarea proiectelor europene poate susține activitatea pe termen scurt. Continuitatea depinde însă de investițiile care vor urma după închiderea proiectelor actuale.
Inflația și taxele afectează puterea de cumpărare
Dragoș Huru consideră că modificările fiscale din 2025 au produs un șoc asupra economiei. Creșterea taxelor a pus presiune pe veniturile reale și pe consum.
Economistul vorbește și despre o relaxare temporară a presiunii inflaționiste, care ar fi contribuit la revenirea activității.
Această interpretare trebuie privită în contextul evoluției prețurilor. O inflație mai redusă nu înseamnă că prețurile scad, ci că ele cresc într-un ritm mai lent.
Puterea de cumpărare rămâne astfel o problemă pentru consumatori. Dacă veniturile nu țin pasul cu scumpirile, gospodăriile pot continua să limiteze cheltuielile.
Într-o analiză anterioară publicată de Aleph Business despre scăderea puterii de cumpărare, Dragoș Huru a explicat și legătura dintre veniturile reale, încrederea consumatorilor și investiții.
Creșterea economică a României în trimestrul III nu elimină riscurile
Pentru Dragoș Huru, principalul risc este confundarea unei recuperări statistice cu depășirea dificultăților structurale.
„Trebuie să fim conștienți și să realizăm că suntem în criză”, avertizează economistul.
În opinia sa, România are nevoie de reforme și de o creștere a capacității productive, nu doar de proiecte care susțin temporar PIB-ul.
Această problemă a fost discutată și într-un interviu Aleph Business despre competitivitatea economiei.
Datele pentru trimestrul al treilea au fost publicate după revizuirea seriilor statistice anterioare. Scăderea PIB din primul trimestru al anului a fost recalculată la 0,3%, față de estimarea precedentă de 0,1%.
În trimestrul al doilea, economia a stagnat. Revenirea de 2,1% vine, așadar, după o perioadă de activitate slabă.
Următoarea verificare a evoluției economiei va avea loc pe 7 decembrie 2026. Atunci sunt programate primele date provizorii detaliate despre PIB-ul trimestrului al treilea.