- România primește doar 10,7 mld. € din totalul PNRR.
- Peste 7,8 mld. € pot fi pierduți din PNRR.
- În 2024, România nu încasează niciun euro din plan.
- Doar 22,41% din bani ajung la beneficiari.
România se apropie de termenul-limită pentru implementarea PNRR cu un risc pe masă: pierderea a până la 7,8 miliarde euro.
Deși țara noastră a contractat investiții în valoare de aproape 47 de miliarde euro, până acum a încasat efectiv doar 10,7 miliarde euro.
În 2024, nu a intrat niciun euro din PNRR, iar doar 22% din fondurile alocate au ajuns efectiv la beneficiari.
Cu cereri de plată blocate și reforme restante, România riscă nu doar pierderea banilor europeni, ci și suspendarea unor proiecte esențiale pentru sănătate, educație și infrastructură.
Ce spune Cosmin Măglaș, CEO și cofondator, Atragem Finanțare?
„Cred că noi ne-am blocat într-o birocrație excesivă în ceea ce privește în special implementarea PNRR. Vina consider că o poartă exclusiv cei care au fost la conducerea ministerelor în precedenta guvernare, pentru că deja este precedenta guvernare, deoarece au birocratizat excesiv ceea ce s-a întâmplat și mai mult nu au dat drumul programelor. Vorbim de programe blocate de 2-3 ani de zile, pentru că ministerele s-au reorganizat, pentru că funcționarii nu și-au primit atribuțiile, sau, efectiv, miniștrii nu au semnat documentele de implementare.
Cu siguranță restul banilor care sunt contractați în PNRR reprezintă fie contribuție privată, dacă vorbim de INM-uri, fie contribuție publică de la bugetele locale și bugetele de stat, dacă vorbim despre investițiile statului. Pentru că, așa cum știm, PNRR-ul are o parte din sume alocate, însă valoarea totală a lucrărilor poate să fie mult mai mare. Spitalele regionale, spre exemplu, au sume alocate din PNRR între 100 și 200 de milioane de euro, în vreme ce valoarea unui spital totală este 600 de milioane de euro sau aproximativ 600 de milioane de euro. Restul banilor clar vor veni de la bugetul central, deoarece bugetele locale în acest moment nu sunt responsabile de aceste implementări. Bugetele locale sunt responsabile pentru implementarea a ceea ce înseamnă C10 fondul local și alte proiecte PNRR pe care ei le implementează, centre de zi și așa mai departe.
Practic, pentru România urmează o perioadă de foc în care fiecare ministru trebuie să hotărăscă, în primul și în primul rând, ce face cu aparatul propriu cel care trebuie să evalueze și să evolueze aceste proiecte. Pentru că este nevoie de o hotărâre maximă și este nevoie să înceapă fluxul de documente între beneficiari și personalul ministerelor. Apoi, ulterior, trebuie să evalueze care dintre aceste proiecte pot fi implementate și care nu pot fi implementate. Trebuie să punem accent pe proiectele soft, respectiv proiectele care se realizează prin achiziții simple, pentru că acestea pot fi implementate de urgență, iar apoi proiectele hard să fie terminate sau cele de infrastructură să fie în stadii avansate de construcție până la 31 august 2026”, spune el.