Constantin Bratu, director general, Asociația Berarii României: Este important să păstrăm încrederea investitorilor, că sunt naționali, că sunt locali, că sunt microberării în cazul nostru, că sunt fabrici foarte mari de bere, pentru că această încredere se traduce într-o încredere generală în economia națională

Asociația Berarii României, care acoperă 90% din piața locală, trage un semnal de alarmă cu privire la nevoia unei fiscalități previzibile, esențială pentru planificarea, investițiile și contribuția sustenabilă a industriei la economia națională.

În spatele fiecărei beri produse local stau fermieri, furnizori și mii de angajați din toată țara.

Industria generează anual peste 3 miliarde de euro în PIB și susține peste 60.000 de locuri de muncă.

După ani de schimbări bruște ale accizelor, care cresc cu 46% între 2016 și 2025, sectorul salută, în 2024, primul calendar clar al Ministerului Finanțelor pentru accize.

Reprezentanții cer menținerea acestuia și solicită ca orice viitoare modificare să fie anunțată cu cel puțin un an înainte.

În lipsa acestei predictibilități, ecosistemul berii riscă dezechilibre, iar încrederea investitorilor e pusă în pericol.

În 2024, contribuția la buget crește cu 15%, până la 356 de milioane de euro, iar piața se stabilizează la 15 milioane hectolitri, după 3 ani de săderi.

Ce spune Constantin Bratu, director general, Asociația Berarii României?

„Impactul principal ar fi scăderea încrederii în ceea ce înseamnă guvernul României, pentru că acest calendar, această predictibilitate care a venit anul trecut în urma multiplelor succesiuni de creșteri de acciză, a avut un impact devastator într-un sector, așa cum este sectorul berii și cred că este singurul din România, unde cererea este acoperită de producția locală.

Practic, dacă vrem să dezvoltăm ceva în această țară, ar trebui să luăm acest exemplu de cerere acoperită de producția locală și să încercăm să-l multiplicăm, nu să încercăm să distrugem acest exemplu. În acest context, toți producătorii de bere, că vorbim de cei foarte mari care și-au făcut planul de investiții, că vorbim de cele 77 de microberării, toți se uită cu îngrijorare pentru că au decis să facă investiții și investițiile anul trecut au fost de aproximativ 96 de milioane de euro, dar ele vin în succesiv undeva la 2 miliarde de euro, peste 2 miliarde de euro în ultimii 20 ani, 2,1 miliarde de euro din estimările noastre.

Practic, sunt investiții constante care trebuie să țină pasul cu evoluția concurenței pe acest sector. Și atunci avem această predictibilitate care ne-a fost oferită pentru 2025 și 2026, predictibilitate care vine cu o creștere de acciză. Adică să nu-și imagineze nimeni că în 2025 și în 2026 noi am rămas la nivelul de acciză din anul 2024. Nu, a existat ajustarea aceasta cu inflație pentru 2025 și o inflație estimată pentru 2026. Creșterile sunt în jur de 5 puncte procentuale pentru fiecare an.

Deci, practic, ceea ce au așteptat producătorii de bere aceasta, stabilitate, în ideea de a dezvolta acest sector și de a pune pe masa românilor o băutură la un preț cât mai accesibil produs aici în România. Vorbeam mai devreme de producătorii români. Nu numai că sunt producători români, sunt agricultori români, pentru că 50-70% depinde de condițiile meteo din malțul de bere pe care noi îl folosim, este produs aici în România cu orz sau cu cereale principal produse în România.

Și în acest context este important să păstrăm acest ecosistem, pentru că la un loc de muncă în industria noastră avem 13 alte locuri de muncă care se generează automat în economie, pentru că producem aici. Dacă prețul berii va fi foarte ridicat, având în vedere evoluțiile creșterilor de accize și restul, ce se va întâmpla? Ne vom trezi cu importuri de bere din țări în care producția este în scădere, cum este în întreaga Europa, iar în cazul acesta vom exporta și mai mult și vom avea un impact pe balanța comercială și mai mare.

În momentul de față, sectorul berii pentru că are 97-98% producție locală nu influențează negativ balanța de plăti. Suntem poate singurul sector în care deficitul balanței datorat sau din cauza industriei noastre este de sub 20 milioane de euro.

Noi am militat de fiecare dată și milităm în continuare ca toate deciziile care se iau să se ia pe niște analize serioase și pe niște analize în profunzime, niște analize 360 de grade, pentru că, așa cum spunea și domnul profesor, apar niște măsuri ușoare. Acestea de a crește TVA-ul, de a crește accize, de a crește anumite impozite, dar ele trebuie privite în întregul lor. Care este efectul acestor măsuri?

Și noi asta am demonstrat când am obținut această predictibilitate în parcursul anului trecut. Au fost aproape 9 luni, 10 luni de discuții cu reprezentanții Ministerului de Finanțe, cu analize, cu studii. Am măsurat împreună de pildă ce înseamnă a cheltui 100 de lei pe o bere produsă în România și atunci am 75 de lei valoare adăugată către companii din România și 25 de lei care se duc direct către producătorul de bere. Dacă cheltui 100 de lei pe bere importată, statul pierde din start 23%. Din cei 75, statul mai rămâne doar cu 57 de lei.

Pentru că o parte din taxe, acciza se colectează, dar o parte din taxe pe salarii și toate celelalte, pe profit și restul, nu mai sunt înregistrate de companiile din România. Și în aceste condiții de aia spun și spunem de fiecare dată că trebuie avut în vedere niște analize pertinente care să înglobeze toate aceste efecte și apoi de văzut care este cea mai bună soluție pentru industria respectivă.

Din această perspectivă dialogul este important, este important să păstrăm încrederea investitorilor, că sunt naționali, că sunt locali, că sunt microberării în cazul nostru, că sunt fabrici foarte mari de bere, pentru că această încredere se traduce, dacă vreți, într-o încredere generală în economia națională. Și ce spunea și domnul profesor este că încrederea este un element important în toată această economie, pentru că dacă n-ai încredere că atunci când ți se aprinde becul roșu pe autostradă, ca să continui ideea domnului profesor, și n-ai încredere că ajungi la următoarea stație de carburant, atunci intri în panică și poți să faci mult mai rău.

Dacă ai încredere că puținul ăla de carburant din rezervor îți ajunge să te duci până la următoarea stație și să te alimentezi cu tot ceea ce trebuie, poți să-ți continui călătoria într-un mod benefic tuturor. Cu toții ne dorim ca României să-i meargă bine, pentru că noi suntem România. Noi, producătorii locali, 97% se produce aici, noi, oamenii, cei 60.000 de români care lucrează în acest ecosistem al industriei berii, direct și indirect, noi suntem România, adică noi vrem să ne meargă bine. E simplu, alții se pare că nu vor să înțeleagă”, spune el.

Exit mobile version