- Guvernatorul BNR Mugur Isărescu prezintă raportul asupra inflaţiei pe august 2025.
- Mugur Isărescu: În septembrie, probabil, vârful inflației va fi de 9,6-9,7%, și la final de an va depăși 9%.
- Rata anuală a inflaţiei urcă în luna iulie la 7,8% an/an, după ce în luna iunie marchează o creştere de 5,7%.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu prezintă marţi raportul asupra inflaţiei pe august 2025.
Rata anuală a inflaţiei urcă în luna iulie la 7,8% an/an, după ce în luna iunie marchează o creştere de 5,7%.
În iulie, evoluţia inflaţiei e determinată de creşterea preţurilor la alimente şi servicii, cu 7,67% repectiv 7,33%, în timp ce mărfurile nealimentare înregistrează o creştere de 8,18%, potrivit datelor INS publicate marţi.
Ce spune Guvernatorul?
► Am reuşit să actualizăm cu inflaţia din luna iulie. Este o creştere semnificativă.
► Din trimestrul doi, în special fenomenele meteo extreme care au dus la creşterea preţurilor la legume şi fructe. Şi ca factor pozitiv, care au împins inflaţia în jos, slăbirea cererii de consum.
► Se observă acelaşi lucru în trimestrul doi, cel puţin pe fondul unei evoluţii mai stabile a indicelui preţurilor de consum. Legumele şi fructele au avut contribuţia cea mai importantă la tendinţa de creştere.
► Forţa de muncă a reprezentat unul din factorii de presiune. Un aport substanţial la creşterea inflaţiei de bază a revenit componentei alimentare, inclusiv pe fondul majorării cotaţiilor unor materii prime pe plan internaţional. Chiar un nivel record la câteva produse de bază alimentare pe plan internaţional.
► Bunurile nealimentare, dacă le analizăm şi în general şi detaliat, au beneficiat de condiţii relativ benigne. Au fost temperate de filiera importurilor, de faptul că am avut cursul relativ stabil. Tendinţa curentă pentru acest sub indice pare însă să redevină crescătoare.
► Prima veste relativ pozitivă că avem o reducere semnificativă a costurilor unitare cu forţa de muncă.
► Avem, de asemenea, o evoluţie relativ pozitivă din punctul de vedere al inflaţiei, Din punctul de vedere al inflaţiei pe piaţa forţei de muncă, aşa că multe lucruri se detensionează pe măsură ce activitatea economică încetineşte.
► Ca să fiu mai clar, e relativ mai bine decât ieri din punct de vedere al inflaţiei mai puţin bine din punct de vedere al creşterii economice.
► Persistă însă, la un anumit nivel, un prag de încordare. Încordarea principală este din situaţia demografică a României.
► Principalul factor care duce în jos cererea internă este frânarea dinamicii cererii de consum, în asociere cu deteriorarea semnificativă a încrederii consumatorilor şi cu încetinirea creşterii salariilor şi a resurselor împrumutate.
► Avem, în schimb o revenire a investiţiilor în trimestrul unu 2025, după restrângerea abruptă de la sfârşitul anului anterior.
► S-au creat premisele pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene şi dacă am deschis acest subiect, cred că este esenţial dacă vrem să evităm recesiunea, o accelerare, o creştere a absorbţiei fondurilor europene.
► În baza lor am avea şi creştere economică şi lipsă de presiuni inflaţioniste şi o finanţare corespunzătoare. Din punctul de vedere al balanţei de plăţi, deficitul contului curent a continuat să se adâncească.
► Balanţa comercială este în continuare în deficit major. Cursul de schimb a fost folosit în trimestrul doi ca o relativă ancoră pentru stabilitatea economică, financiară, diversitatea pieţelor. Am avut episodul din timpul alegerilor prezidenţiale, cu acea ieşire masivă de capitaluri. Am reuşit să stabilizăm şi el este în prezent într-o zonă de echilibru. .
► Avem în continuare prima de risc mare, ne-am apropiat relativ de Ungaria. Aşteptările inflaţioniste pe termen scurt au accentuat tendinţa ascendentă pe termen lung.
► Indicatorul se menţine în jurul limitei superioare a intervalului ţintei, ceea ce este bine. Analiştii cred că vom reuşi să aducem inflaţia în ţinta peste un an.
► În septembrie vom avea un vârf de 9,6-9,7% al inflaţiei, spre finalul anului viitor vom intra în ţintă.
► Sperăm că BNR nu va majora dobânda de referinţă până la finalul anului.
► Dacă păstrăm stabilitatea politică şi un anumit grad de pace socială putem trece peste aceste 12 luni de corecţie şi de inflaţie mai ridicată.
► S-a renunţat la orizontul de adoptare euro când s-a renunţat la o ţintă fiscal-bugetară. A fost o decizie politică, noi am îndeplinit condiţiile. S-a considerat politic că avem datoria publică mică şi că ne putem folosi de acest avantaj şi toate partidele şi guvernele care au fost nu au mai ţinut la această ţintă fiscală. Nu a fost un singur partid. Toţi au mers pe linia asta, mai mult sau mai puţin.
► În 2018 cred că a fost ultima şedinţă privind adoptarea euro. Am renunţat şi noi la toate comitetele – am avut vreo 3 comitete. Acum, dacă corecţia fiscală ţine 5 sau 7 ani, înseamnă că peste 5 sau 7 ani mai discutăm.
► Trebuie continuat cu măsurile din etapa a 2 a, etapa a 3 a, în condiţii de stabilitate politică şi pace socială. Măsurile sunt dureroase şi creează reacţii, dar erau absolut necesare. S-ar putea ca la finalul perioadei de 12 luni să intrăm într-o perioadă de creştere economică mai puternică, mai sustenabilă.
► Nu suntem într-o recesiune, datele sunt clare. Există însă acest risc. Deocamdată, totul depinde de continuarea programului fiscal, pentru că acesta aduce credibilitatea ţării. Pe partea monetară, cu refacerea rezervelor, lucrurile s-au îmbunătăţit semnificativ. Cursul este stabil fără sprijinul nostru.
► Riscul este legat în primul rând de factori externi. O bună parte din industria românească este legată de ce se întâmplă în Europa, iar acolo lucrurile nu arată prea bine. Apoi avem reducerea consumului intern, care trebuie contrabalansată cu investiţii din bani europeni.
► ASF ar trebui să continue să amplifice efortul de comunicare. Am văzut că sunt foarte multe confuzii. Este un fond de pensii, nu este un depozit. Aceste fonduri de pensii peste tot în lume au un regim de funcţionare. Cred că dezbaterea publică, care este absolut necesară, este periclitată de confuzie. ASF trebuie să facă eforturi să explice cum funcţionează. Ministerul de Finanţe dă dobânzi mai bune decât băncile. Hai să ne liniştim puţin, ce văd eu acum este o tulburare – nu se confiscă nimic, trebuie înţeles cum funcţionează fondurile de pensii. Nu am descoperit noi sistemul de pensii private, haide să vedem cum funcţionează în alte ţări.
► Nu sunt sigur că o să ne încadrăm în ţinta de deficit de 7%. Măsurile de reducere a cheltuielilor sunt mult mai grele decât cele de majorare a impozitelor. Dai cu capul de legi de legi când vrei să reduci cheltuielile şi să eliberezi oameni din sistem.