- Comisia Europeană: România este singura țară din Uniunea Europeană care nu a luat măsuri eficiente pentru reducerea deficitului bugetar.
- Fără măsuri până în iulie, România riscă suspendarea fondurilor UE din coeziune și PNRR.
- Oficialii cer acțiuni rapide pentru a evita sancțiuni și a menține încrederea investitorilor.
Comisia Europeană constată că România este singura țară din Uniunea Europeană care nu ia măsuri eficiente pentru reducerea deficitului bugetar în cadrul procedurii de deficit excesiv, potrivit pachetului de primăvară al semestrului european.
Oficialii europeni remarcă o abatere semnificativă față de obiectivele asumate și arată că în 2024 deficitul atinge 9,3% din PIB, iar pentru 2025 este estimat la 8,4%, deși România se angajează să îl reducă la 6,4% până în 2026. Această evoluție este considerată „foarte îngrijorătoare”.
Care sunt recomandările și avertismentele?
Comisia propune Consiliului să adopte o decizie potrivit căreia România nu ia măsuri eficiente. Această concluzie o discută în cadrul Consiliului ECOFIN pe 20 iunie.
Dacă este aprobată, urmează o nouă recomandare emisă cel mai probabil la finalul lunii iunie, cu privire la traiectoria corectă pentru reducerea deficitului.
Decizia finală cu privire la această recomandare o ia Consiliul în cadrul reuniunii ECOFIN din 8 iulie.
Care sunt riscurile pentru fondurile europene?
În lipsa unor măsuri concrete până la reuniunea ECOFIN din iulie, România riscă activarea mecanismului de condiționalitate macroeconomică, care poate conduce la suspendarea fondurilor europene de coeziune și a celor din PNRR.
Această măsură se bazează pe regulamentele UE care condiționează accesul la finanțare de respectarea unor criterii fiscale.
Oficialii europeni avertizează că procesul este complex și poate dura, dar, în funcție de gravitatea situației, sumele suspendate pot fi semnificative.
Sunt necesare măsuri imediate
Oficialii europeni recomandă ca România să adopte fără întârziere măsuri fiscale corective, ideal înainte de reuniunea ECOFIN din iulie, pentru a evita declanșarea procedurii de suspendare a fondurilor.
Procesul poate continua după vacanța de vară, dar deciziile se bazează pe pașii concreți pe care autoritățile române îi iau în următoarele săptămâni.
Care e contextul economic și politic?
România are în prezent cel mai mare deficit bugetar din UE și își asumă prin planul fiscal o reducere treptată până la 3% în 2030.
Cu toate acestea, în primele luni din 2025 nu înregistrează progrese notabile. Reforma fiscală structurală asumată prin PNRR, cu un impact estimat de 1,7% din PIB, trebuia propusă până în martie 2025, dar este amânată, în principal din cauza contextului electoral și al instabilității politice.
Această întârziere poate afecta încrederea investitorilor și a agențiilor de rating, care analizează cu atenție reacțiile României pentru a stabili riscul de investiții.