- BCR: Pachetul de consolidare fiscală anunțat este inflaționist.
- BCR: Până în 2026, dobânda-cheie nu se modifică.
- BCR: În 2026, estimăm o reducere totală de 1,5% a dobânzii-cheie.
Pachetul de consolodare fiscală, aprobat recent de guvern, pare suficient de solid pentru a evita pierderea gradului de investiţii în această toamnă, scriu analiștii grupului Erste într-un raport.
Impactul estimat al pachetului fiscal al României este de 1,2 puncte procentuale din PIB în 2025 şi 3,8 puncte procentuale în 2026”.
Iar asta se vede și în dobânzile la care se împrumută statul român. Cele pe 10 ani scad la cel mai redus nivel din 2025: de la 7,52% în urmă cu o săptămână, la 7,14% în prezent.
Investitorii au stat la coadă pentru a finanţa România în prima ieşire pe extern a actualui guvern.
Ieri, finanţele atrag 2 mld. de dolari pe cinci ani la o dobândă de 5,7% pe an şi 1,75 mld. de dolari pe 10 ani la o dobândă de circa 6,6% pe an. Pentru emisiunea în euro, cu scadenţa în 2039, finanţele atrag 1,5 mld. euro la o dobândă de 6,5%.
Ce spune Ciprian Dascălu, economist-şef, BCR?
„Dacă ne uităm la reacția piețelor, pare destul de convingătoare. Numai dacă observăm de când s-a anunțat acest pachet fiscal și la randamentele pe 10 ani la titlul Monedă Națională, acestea au scăzut cu 25 de puncte de bază. Ajustarea fiscală pentru anul acesta depinde de ceea ce raportăm, pentru că ținta de deficit este de 7%, dar dacă ne uităm la execuția bugetară din luna mai, deficitul era 3,4%. Ținta fără măsuri suplimentare devenise nerealistă, iar prognoza noastră pentru deficitul bugetar în acest an este de 7,5%, incluzând aceste măsuri.
Per total, reacțiile piețelor sunt pozitive; s-a văzut și cererea pentru titlurile în dolari și euro emise pe piețele internaționale ieri. Spread-urile, sau diferențialul de dobândă, dacă ne raportăm față de Germania, s-au îngustat semnificativ, undeva la 330 de puncte de bază, în timp ce după turul 1 al alegerilor erau peste 450 de puncte de bază. Pentru un calcul grosier, un punct procentual la datoria publică a României înseamnă un cost de 10 miliarde de lei, iar acest cost îl plătește întreaga populație.
Noi, sau mai exact Banca Centrală, când se confruntă cu un șoc din partea ofertei, cum este o creștere de taxe, nu trebuie să reacționeze prin creșteri de dobândă. În general, orice bancă centrală dintr-o economie relativ mică și deschisă, cum este cea românească, urmărește și ce se întâmplă în alte țări și ce fac alte bănci centrale. De la începutul anului, Banca Centrală Europeană a scăzut ratele de dobândă, iar Banca Națională a Poloniei a început să le scadă trimestrul trecut, chiar destul de semnificativ, în două trepte, cu 75 de puncte de bază. Așadar, este nevoie să discutăm despre o creștere a ratelor de dobândă în România.
Așteptările erau ca, la un moment dat, rata de dobândă să fie redusă de Banca Națională a României. Cu semi-inflaționism determinat de creșterile de taxe și având în vedere că inflația, pe estimările noastre, ajunge la 7,5% la final de an, probabil undeva ajunge la 8% în septembrie. Este puțin probabilă o scădere a dobânzii atât timp cât rata inflației nu se aliniază pe un trend descrescător ferm, iar o reducere a ratei de dobândă este posibilă cel mai devreme în primul trimestru al anului viitor, probabil la ședința din februarie, când Banca Națională va avea și o prognoză actualizată a inflației. Aceasta va arăta clar și factorul din partea cererii, adică ne așteptăm pe termen mediu și lung ca această ajustare fiscală să aibă un efect pozitiv asupra corecției deficitului extern și implicit să reducă presiunile inflaționiste din partea cererii.
Din perspectiva recesiunii, e o recesiune în sens larg; o recesiune pur tehnică, definită ca două trimestre consecutive cu scădere, nu poate fi exclusă, dar este puțin probabilă. Creșterea economică de anul trecut a fost anemică, 0,8%, bazată pe consum, însă întreaga contribuție a consumului la creștere s-a bazat pe importuri, iar importurile au anulat aproape complet contribuția pozitivă a exporturilor nete.
Noul interval de confort al BNR pentru euro/ron este între 5,05 și 5,1. Semnalele transmise în conferința de presă a guvernatorului Mugur Isărescu indică acest interval de confort. Deși ajustarea fiscală s-a întâmplat și inflația crește, fiind deja peste ținta băncii centrale, este greu de văzut cursul peste 5,10 anul acesta sau chiar până la jumătatea anului viitor, în absența unor șocuri externe majore.
În prezent, deprecierea ajută creșterea economică, pentru că stimulează exporturile și limitează apetitul pentru importuri. Tendința, pe baza estimărilor actuale și a deficitului extern, pe un orizont previzionabil de 2-3 ani, este să avem o depreciere nominală în linie cu diferențialul de inflație din următorii ani.
Legat de întrebarea dacă vom ajunge vreodată sub cursul de 5, răspunsul este că niciodată nu se poate spune sigur. Depinde de cum evoluează fundamentele economice. Privind istoric, cursul euro față de coroana cehă a fost sub 24 în 2007-2008, iar acum, după 15 ani, a revenit sub acest nivel. Performanțele economiei și îmbunătățirea fundamentelor pot duce la o apreciere a cursului de schimb. Sperăm să ajungem la un moment în care să putem vorbi despre o inversare a tendinței actuale de depreciere nominală a cursului de schimb, o tendință acceptată de consensul actual”, spune el.