- În 2025, România are un deficit cash de 146,03 mld. lei
- În 2025, România are un deficit de 7,65% din PIB
- 2025: Veniturile bugetului general sunt de 662,7 mld. lei, +15,3% an/an
Guvernul Bolojan se laudă că România a atins un deficit bugetar de 7,7%, în loc de 8,4%, ținta oficială. Practic, deficitul bugetar ar urma să înregistreze o scădere de 0,7 puncte procentuale din PIB în 2025, față de același an și astfel să redea încrederea mediului de business în economia României. Chiar dacă reprezentanții Guvernului Bolojan s-au întâlnit cu oficialii agenției de rating Fitch și au discutat despre finanțele țării respectiv rating ul României, Grupul Erste atenționează și spune clar: agențiile de evaluare financiară nu vor fi convinse să îmbunătățească perspectiva rating-ului României, de la negativă la stabilă până când nu văd că și noul guvern aderă la planul consolidării fiscale. Cum va arăta economia României?
Este suficient deficitul de 7,7% ca să recâștige România încrederea piețelor?
Ce spune Ciprian Dascălu, economist șef, BCR, pentru Aleph Business?
El spune că piețele reacționează prin scăderea costurilor de împrumut, după anunțarea planului de consolidare fiscală, „mult așteptat” și întârziat. Ciprian Dascălu spune că România pornește de la un cost de împrumut ridicat și arată și dinamica datoriei publice: de la 44%–45% din PIB acum trei-patru ani la aproximativ 60% în prezent. Dascălu spune că randamentele la care se împrumută statul scad recent la aproximativ 6,5%, după ce în luna mai sunt în zona 8%–8,5%, iar această scădere vine dintr-o consolidare fiscală „credibilă” care depășește ținta de 8,4% și ajunge la 7,7%. El spune că traiectoria, pe baza măsurilor adoptate în august, pare în linie cu programul de ajustare fiscală pe 7 ani agreat cu European Commission.
Cât contează semnalele pentru Fitch Ratings și avertismentul Erste Group despre consolidarea fiscală?
Ciprian Dascălu spune că agențiile de rating și analiștii atrag atenția când un stat are costuri mari de împrumut, iar aceste costuri sunt plătite, în final, de contribuabili. El leagă reacția pozitivă a piețelor de faptul că apare un plan credibil de consolidare fiscală și spune că deficitul mai mic înseamnă mai puțini bani împrumutați, la o dobândă „nu foarte convenabilă”. În logica lui, mesajul central pentru evaluatori și pentru piețe este continuitatea unei traiectorii credibile de reducere a deficitului, nu doar o singură raportare bună.
Ținta de deficit de 6% în 2026 este realistă, în condițiile cheltuielilor și ale fondurilor UE?
Ciprian Dascălu spune că în planul inițial ținta este 6,4%, iar discuțiile publice sunt între 6% și 6,5%. El spune că „6% pare o țintă mai mult decât credibilă”, dar depinde de creșterea altor cheltuieli, inclusiv cele asumate pentru apărare, și de calibrarea bugetului. Dascălu spune că, pe baza măsurilor deja adoptate, o țintă de 6%–6,5% pare credibilă și adaugă că, dacă ne uităm la un raport al International Monetary Fund, deficitul ar putea ieși la 5,8%. El spune că reducerea deficitului scade presiunea pe costurile de împrumut ale statului și, mai departe, se răsfrânge și asupra costurilor de finanțare ale mediului privat.