- Christian Năsulea, profesor de economie internațională: În momentul de față, dacă folosim o aritmetică foarte simplă ca să vedem unde mergem cu deficitul, pare că mergem spre finalul anului tot spre 10%, cum s-a întâmplat și anul trecut.
- Guvernul va ajusta TVA, va îngheța investițiile publice și va crește accizele, impozitele pe bănci, capital și proprietăți.
- După 5 luni din 2025, deficitul bugetar e 3,39% din PIB, similar cu 2024, cu venituri și cheltuieli în creștere, iar deficitul nominal urcă cu peste 4 miliarde lei.
Guvernul va prezenta săptămâna aceasta un pachet de măsuri pentru echilibrarea bugetului, care include reduceri de cheltuieli și creșteri de taxe. TVA-ul va fi ajustat, investițiile publice finanțate din buget vor fi înghețate, iar accizele la alcool și combustibil vor crește. Se discută și impozitarea băncilor, câștigurilor din piața de capital și majorarea impozitelor pe proprietate, a spus premierul Ilie Bolojan.
România se află într-o situație dificilă din cauza deficitelor bugetare cronice. După cinci luni din 2025, deficitul este de 3,39% din PIB, aproape la fel ca în aceeași perioadă din 2024, când deficitul anual a fost cel mai mare din UE, 9,3%. Deficitul crește anual cu peste 4 miliarde lei (+7%). Veniturile au urcat cu 13,6%, la 256 mld. lei, iar cheltuielile cu 12,2%, la 320 mld. lei. După patru luni, deficitul scăzuse față de 2024, dar după cinci luni crește din nou și rămâne la același nivel procentual.
Ce spune Christian Năsulea, profesor de economie internațională?
„Având în vedere că, în continuare, avem în față un pachet foarte generos ca număr de măsuri potențiale, da, măsurile din pachet ar putea să fie suficiente în așa fel încât să fie redus deficitul până la final de an, însă, noi în continuare nu știm exact care vor fi acele măsuri care vor fi prinse în primul pachet de măsuri de reformă ce urmează să fie anunțat în perioada imediat următoare. Deci, în momentul acesta, din păcate, avem în continuare în față o listă potențială de măsuri și nu știm exact de unde se va începe. Am văzut doar câteva chestiuni în spațiul public, fără însă să avem deocamdată cel puțin vreun act legislativ clar de la care să pornim.
Este posibil să ne încadrăm și în această țintă de deficit, ca să fie foarte clar. În momentul de față, dacă folosim o aritmetică foarte simplă ca să vedem unde mergem cu deficitul, pare că mergem spre finalul anului tot spre 10%, cum s-a întâmplat și anul trecut. Însă, este la fel de adevărat faptul că în momentul în care vom începe să luăm niște măsuri de corecție, în așa fel încât să fie scăzut deficitul, acesta poate să fie scăzut mai mult sau mai puțin. Acum, n-aș spune că ar trebui să ne agățăm foarte tare nici de această cifră de 7%.
E foarte clar, din ceea ce am văzut în ultima perioadă, că există loc la Comisia Europeană, există înțelegere din partea prietenilor internaționale, chiar dacă România nu se va încadra în 7% și va arăta ușor această țintă de deficit. Din punctul meu de vedere, ce este cel mai important acum este să înțelegem că o reducere a deficitului care este făcută cu orice preț, ne va aduce foarte multe probleme. Deci, trebuie să alegem cu foarte mare băgare de seamă, cu multă grijă, care vor fi acele măsuri pe care le introduce țara noastră în așa fel încât să limităm cheltuielile publice în primul rând, să facem niște ajustări care să ducă la o creștere a veniturilor, în primul rând, pentru o mai bună colectare și, eventual, printr-o creștere de taxe, dacă lucrul acesta este inevitabil. Însă, este mult mai important să avem niște indicatori care să fie cât mai sănătoși pe toată linia. Pentru că nu e vorba aici doar de deficit, e vorba și de creștere economică, este vorba și de rata inflației, de rata de referință a dobânzilor, care ne afectează foarte tare pe toți”, spune el.