- Christian Năsulea, profesor de economie internațională: Este absolut necesar ca până la sfârșitul anului să fie adoptate niște măsuri de reformă care să convingă în privința posibilității de a reduce deficitul substanțial în următorii ani.
- De azi intră în vigoare pachetul fiscal 1, cu TVA de 11% și 21%, accize mai mari și eliminarea facilităților pentru locuințe.
- Sunt introduse noi taxe: contribuție la sănătate pentru unele pensii, impozit suplimentar pentru bănci, taxă pe construcții speciale și majorarea rovinietei din 2025.
Azi intră în vigoare măsurile din pachetul fiscal 1. Printre cele mai importante sunt: introducerea cotelor de TVA de 11% și 21%, creșterea accizelor pentru alcool, carburanți și țigări cu 10%, taxă de sănătate pentru pensiile peste 3.000 lei, impozitul pe dividende va crește la 16% din 2026, iar TVA-ul de 9% pentru locuințe noi va fi eliminat. Băncile vor plăti un impozit de până la 4% pe cifra de afaceri, jocurile de noroc vor fi impozitate progresiv, iar „taxa pe stâlp” revine. Taxa de drum se va majora din septembrie 2025. Impozitarea proprietăților după valoarea de piață a fost amânată pentru 2026.
Ce spune Christian Năsulea, profesor de economie internațională?
„În această dimineață am avut primele date ca să putem să începem să facem niște calcule și, din fericire, am fost foarte aproape cu estimările inițiale, ceea ce înseamnă că, în continuare, menținem estimarea de 1-1,2% în creșterea prețurilor din cauza creșterii TVA, în medie pentru toată economia, o creștere sub 1%, chiar semnificativ sub 1%, acum undeva la 0,7% ca urmare a creșterii accizelor și a TVA-ului la carburanți și, per total, mai așteptăm să vedem câteva date legate de evoluția prețurilor din domeniul energiei.
Însă, ce e foarte important de spus este că, per total, pentru fiecare sută de lei pe care o plăteau cetățenii români pentru bunuri de zi cu zi până acum, în urma acestor măsuri ar plăti cam 103 lei. Deci diferența este de 3% în plus din cauza faptului că au fost introduse aceste măsuri care vizează doar partea de fiscalitate.
Din punctul acesta de vedere, cred că cel mai important lucru pe care trebuie să-l înțelegem este că miza pentru țara noastră nu mai este neapărat respectarea acestui 7%, pentru că, din discuțiile care au fost purtate între timp cu reprezentanții agențiilor de rating și cu partenerii europeni, pare că există înțelegere pentru țara noastră în ideea de a nu menține un obiectiv foarte fix, foarte dur, pentru acest 7%. În schimb, este absolut necesar ca până la sfârșitul anului să fie adoptate niște măsuri de reformă — putem să le spunem pachetul 2, pachetul 3, sau oricum vreți — care să convingă în privința posibilității de a reduce deficitul substanțial în următorii ani. Deci nu la 7%, ci sub 3%, acolo unde ar trebui să fie ca să respectăm regulile de funcționare ale UE.
Aceasta este, de fapt, principala problemă. Pachetul 1 de măsuri de reformă nu a fost ideal, tocmai pentru că pune presiune negativă suplimentară asupra creșterii economice.
Aceste creșteri de taxe duc invariabil la o scădere a nivelului de activitate economică. Deci răspunsul, din păcate, este că ar trebui să ajungem la punctul la care vor putea să fie reduse la loc taxele care au fost mărite acum, până încât să putem să vedem o creștere economică mai susținută. Însă, din punctul meu de vedere, soluția cea mai bună și lucrul care ar trebui să fie făcut cel mai rapid, până încât să revenim pe o traiectorie de creștere economică, ține de simplificarea birocrației, acea digitalizare cu care toți suntem amenințați sau care tot este promisă de ani de zile, până încât țara noastră să redevină mai atractivă, pentru că este mai simplu să facem afaceri aici decât era în trecut.
Asta este, în opinia mea cel puțin, cheia, în așa fel încât lucrurile să înceapă să meargă mai bine, mai repede”, spune el.