- InterCapital: Imaginea de ansamblu nu arată o recesiune, ci o temperare
- InterCapital: Pentru piețe, problema principală este consolidarea bugetară
- InterCapital: Scenariul nostru de bază presupune o inflație medie de 6% în 2026
Execuția bugetară, inflația și finanțarea – examenul României pentru anul viitor. România e de mult timp pe radarul investitorilor internaționali axați pe Europa Centrală și de Est, dar în contextul unui deficit bugetar aflat la un nivel record, perspectivele pentru 2026 vor fi influențate mai puțîn de potențial și mai mult de credibilitatea implementării politicilor asumate. Asta se traduce prin trei direcții esențiale: menținerea deficitului public pe o traiectorie de consolidare, readucerea inflației într-un interval sustenabil și gestionarea necesarului ridicat de finanțare externă și de refinanțare, fără a genera presiuni care să destabilizeze cursul de schimb sau piața locală de obligațiuni. Dincolo de tabloul macroeconomic, detaliile legate de finanțare vor conta la fel de mult în 2026. În scenariul de bază privind deficitul pentru 2026, estimarea InterCapital arată că Ministerul Finanțelor va avea nevoie de o finanțare brută de aproximativ 270 de miliarde de lei în 2026 (față de circa 260 de miliarde de lei în 2025).
Poate România să parcurgă traiectoria bugetară suficient de bine ca să mențină încrederea investitorilor, în timp ce inflația încetinește și povara finanțării se mută tot mai mult către piața internă? Ce spune Christian Năsulea, profesor de economie internațională, pentru Aleph Business?
El spune că „vestea bună” apare atunci când România vede „consolidare bugetară autentică”, pentru că asta „duce și la o scădere a ratei inflației” și la „o încetinire a ritmului în care cresc prețurile”. În același timp, el spune că România „nu are dificultăți” să găsească finanțare pe piețele externe, dar subliniază costul, prin „dobânzile foarte mari” pe care statul este dispus sau nevoit să le plătească. Condiția rămâne, în formularea lui, ca „politicienii să facă ceea ce au promis că vor face”.
Cum arată 2026 pentru economie: inflație, deficit și cursul leu-euro?
Potrivit lui Christian Năsulea, evoluțiile depind „într-o foarte mare măsură de politici” și de reformele promise care „se lasă pe așteptate”. Pe curs, el spune că nu vede motive pentru „o dezechilibrare majoră”, pentru că stabilitatea leu-euro este „necesară statului român” ca să continue să atragă bani din afară, cu investitori care plasează în lei „știind foarte clar” cât de stabil rămâne cursul în timp. El mai spune că 2026 „trebuie să arate destul de bine până la final”, pentru că intră în vigoare măsuri și încep să se vadă efecte, iar despre guvernul Bolojan afirmă că pașii făcuți până acum sunt „într-o direcție pozitivă”, cu condiția să rămână „semnale pozitive”.
La nivelul firmelor mici și mijlocii, după un val de închideri, 2026 aduce un scenariu mai bun?
Christian Năsulea spune că nu vede motive ca 2026 să arate diferit față de 2025, pentru că antreprenorii constată că fiscalitatea este „mult mai atractivă în altă parte” și folosesc cadrul UE ca să își mute „domiciliul fiscal”, nu neapărat activitatea. El punctează că asta „nu e foarte bine pentru statul român”, dar afirmă că mediul privat „găsește soluții” și rămâne „în regulă” pentru antreprenori, care continuă să lucreze „productiv” și „profitabil”, chiar dacă „climatul de afaceri nu este extraordinar de bun”.