- Fini, ZF: Dacă nu erau alegerile, era salutată creșterea cursului.
- Fini, ZF: Nu are cine să gestioneze programul de reducere bugetară.
- Fini, ZF: Dacă nu luăm bani din PNRR, ne trezim în hard landing.
- Fini, ZF: Ciolacu s-a împrumutat la sume fără precedent.
Dacă ar fi să o luăm matematic, creşterea ROBOR-ului la 3 luni de la 5,31% la 7,31%, adică cu 30% într-o săptămână este mai mare şi mai de impact decât creşterea cursului valutar cu 2,7%, scrie Fini în ZF.
Dacă nu ar fi fost alegerile, creşterea cursului valutar ar fi fost chiar salutată de piaţă, pentru că de mult se aştepta creşterea cursului, mai spune el.
De doi ani cursul a stat la 4,977 lei pentru un euro, iar în ultimii 5 ani a crescut cu numai 4%, deşi am sărit dintr-o criză în alta – Covid, război, creşterea preţurilor la energie, a inflaţiei şi apoi a dobânzilor, deteriorarea deficitului comercial şi a deficitului de cont curent, şi nu în ultimul rând creşterea deficitului bugetar la nişte niveluri total nesustenabile care a adus majorarea fără precedent a datoriei publice.
BNR are suficientă rezervă valutară pentru a controla situaţia cursului, mai ales că în aprilie, Ministerul Finanţelor a ieşit pe piaţa internaţională printr-o emisiune de obligaţiuni în euro şi dolari.
BNR are o linie deschisă cu Banca Centrală Europeană, prin care poate accesa în orice moment 4 miliarde de euro.
Reacţia investitorilor este normală, după ce premierul Marcel Ciolacu şi-a dat demisia, iar PSD a anunţat că iese de la guvernare.
Ceea ce creează o stare de instabilitate politică şi guvernamentală.
Rezervele valutare ale Băncii Naţionale sunt de 62,4 mld. euro, o rezervă care acoperă masa monetară în circulaţie şi depozitele pe termen scurt.
Ce spune Christian Năsulea, economist și profesor universitar?
Problema este că la nivelul guvernamental am intrat într-o stare de incertitudine, care este de-abia la început, nu are cine să gestioneze programul de reducere bugetară convenit cu Bruxelles-ul – reduceri de cheltuieli sau majorări de taxe şi impozite, nu se mai ocupă nimeni de PNRR, tot aparatul guvernamental aşteaptă să vadă cine preia puterea, iar în final totul se vede în execuţia bugetară şi în dobânzile în creştere pe care trebuie să le plătească pentru a face rost de bani ca să susţină cheltuielile. Ce e de făcut?
„Dacă vorbim de ceea ce ar trebui să facă politicienii noștri, ceea ce ar trebui să facă statul român, în continuare cerințele sunt aceleași. Trebuie să înceapă să facă niște reforme, să taie din cheltuieli și să înceapă să corecteze aceste derapaje.
Acum, problema până acum, din ce înțeleg eu din declarațiile politicienilor, este că nu s-a putut face acest lucru pentru că urmau alegeri, sau, practic, să spunem altfel, nu s-a dorit să se înceapă aceste reforme pentru că le era teamă politicienilor că vor pierde mai mult la alegeri, lucru care oricum s-a întâmplat. Iar abia de la începutul acestui an am început să-i auzim vorbind despre niște reforme care urmează să fie făcute, însă acest urmează este cumva într-un viitor incert, urmează tot după ce trece un nou rând de alegeri să se apuce eventual cineva de a reduce cheltuielile, de a reduce deficitul bugetar, de lua măsurile care se impun”, spune el.
Ce să facem concret cu banii pentru a ne proteja in perioade de incertitudine?
„Aici, iarăși, e o chestiune care e foarte importantă în ceea ce privește banii cetățenilor români sau banii firmelor. Având în vedere perioada instabilă pe care o traversăm, cred că ceea ce am văzut săptămâna trecută cu un număr relativ mare de oameni care au început să-și schimbe economiile pe care le mai aveau în lei, în euro, este o abordare perfect rezonabilă.
Însă, din păcate, nu am un răspuns simplu la această întrebare tocmai pentru că există un nivel crescut de incertitudine și la nivel internațional. Anumite mijloace de rezervă, anumite unități de păstrare a valorii pe care eram obișnuiți să le folosim, cum ar fi aurul sau dolarul american, nu mai reprezintă astăzi certitudinile pe care ni le dădeau în trecut. Și atunci, din păcate, nu cred că există cineva care să aibă o soluție simplă pe care o să poată aplica toată lumea în așa fel încât să ne punem la adăpost. Trăim vremuri dificile, trăim vremuri instabile și fiecare dintre noi trebuie să aleagă varianta care îi se pare că are cele mai bune șanse să ajute la păstrarea economiilor, la menținerea unui nivel de trai cât mai bun pentru noi și pentru familiile noastre”, explică el.