- Veniturile bugetare cresc cu 16% în aprilie.
- Veniturile bugetare ating un nivel record de 59 miliarde lei în aprilie.
- Veniturile totale pe primele patru luni urcă la 200 miliarde lei.
- Cheltuielile totale cresc cu 6,6% în primele 4 luni din an.
- Deficitul bugetar scade în valoare absolută, la 56 miliarde lei.
- Încasările din TVA stagnează în primele patru luni din an.
- Contribuțiile sociale cresc cu 10%, la un total de 67 miliarde lei.
- PIB-ul estimat pentru 2025 este de 1.912 miliarde lei.
- FMI taie din prognoza de creștere a PIB/2025: 1,6% de la 3,3%.
- Guvernul mizează în acest an pe o creştere de 2,5%.
- ZF: Problema nu este a creşterii PIB-ului, ci a deficitului bugetar.
- Deficitul bugetar este anticipat în 2025 la 7% din PIB (cash).
- Eurostat anunță că deficitul ESA e de 9,3% din PIB în 2024.
- La deficitul cash, sunt calculate doar plățile făcute în anul respectiv.
- Bruxelles-ul ia în calcul toate obligațiile de plată (deficitul ESA).
- Guvernul României s-a obișnuit să amâne plăți pentru anul următor.
- Guvernul amână plățile pe anul viitor pentru un deficit mai scăzut.
- Din 2019, România este într-o procedură de deficit excesiv.
Aprilie vine cu vești bune pentru buget.
Veniturile bugetare ating un nivel record de 59 de miliarde de lei, în creștere cu 16% față de aprilie 2024, în timp ce cheltuielile scad cu un miliard de lei, până la 71 de miliarde. Este pentru prima dată când guvernul face economii reale de la o lună la alta, ceea ce a dus la o scădere a deficitului bugetar atât în termeni relativi, cât și absoluți.
După patru luni, deficitul scade la 2,9% din PIB, față de 3,23% în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor preliminare ale Ministerului de Finanțe.
Evoluția pozitivă vine pe fondul creșterii încasărilor din impozite, contribuții și fonduri europene, dar și al temperării ritmului de creștere a cheltuielilor publice.
Ce spune Christian Năsulea, economist?
Putem interpreta scăderea cheltuielilor bugetare în aprilie și încetinirea deficitului ca un semnal real de reformă fiscal-bugetară sau e vorba mai degrabă de o ajustare temporară fără impact pe termen lung?
„În general, noi, economiștilor, nu ne place să ne pronunțăm pe date care să fie raportate la un termen atât de scurt. Este dificil să spunem ceva concludent pentru o perioadă atât de scurtă cu niște date care sunt în continuare destul de volatile. Însă, clar, se întâmplă ceva, se mișcă niște lucruri și s-ar putea să constatăm la finalul anului, după ce vom avea mai multe date și putem să reconfirmăm în mai multe moduri, că, într-adevăr, ne îndreptăm în sfârșit într-o direcție mai bună, că se închide această gaură de la bugetul de stat, se închide încet deficitul bugetar cu care ne confruntăm deja de prea mult timp”, spune el.
Situatia bugetara grea, dezechilibrata, cere ca viitorul guvern sa actioneze rapid. Cresterea taxelor sau scaderea cheltuielilor publice?
„Creșterea taxelor este o măsură care ar putea să reprezinte un pansament, pe termen scurt, să fie o soluție de scurtă durată care să fie necesară pentru că, în urma amânării acestor reforme atât de mult timp, ne-am împins singuri într-un colț. Suntem puși la colț prin deciziile pe care le-au luat politicienii care ne-au condus până acum. Sperăm să existe un scenariu care să înceapă să se manifeste atât de pozitiv după alegeri încât să nu fie necesare aceste creștiri de taxe. Însă, din punctul meu de vedere, așa cum au spus-o și mulți alți colegi, este improbabil să reușim, anul acesta cel puțin, să scăpăm fără niște ajustări ale unor taxe, dacă nu chiar niște ajustări mai mari pe o paletă mai largă de taxe”, continuă el.