CFA România publică Indicatorul de Încredere Macroeconomică. Cum văd analiștii finaciari economia românească

Adrian Codirlașu, CFA, vicepreședinte al Asociației CFA România, afirmă că principalul risc pentru stabilitatea financiară a României provine din politică fiscală. Deficitul bugetar se anticipează peste 7% din PIB în acest an. Acestă situație influențează și așteptările de creștere economică, care scad ușor. Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România scade marginal în luna iulie, cu 0,2 puncte și ajunge la 52,0 puncte. Aceasta se va produce dintr-o reducere de 1,3 puncte a anticipațiilor, în timp ce condițiile curente cresc cu 2,2 puncte.

Rata anticipată a inflației pentru iulie poate ajunge la 4,43%. Aproximativ 47% dintre participanți se așteaptă la o reducere a inflației în următoarea 12 luni, iar 41% prevăd stabilitate.

În privința cursului de schimb EUR/RON, 82% dintre respondenți anticipează deprecierea leului în următoarea 12 luni, iar restul prevăd stagnarea. Valoarea medie anticipată pentru 6 luni este de 5,0258 lei pentru un euro, iar pentru 12 luni este de 5,1062 lei.

Deficitul bugetului de stat pentru 2024 continuă să crească, fiind anticipat la 7,1% din PIB

Referitor la prețurile proprietăților rezidențiale, 59% dintre participanții prevăd stagnare în următoarea 12 luni, iar 29% se așteaptă la o scădere. 41% prețurile actuale corect evaluate, în timp ce 59% le prețurile supraevaluate.

Deficitul bugetului de stat pentru 2024 continuă să crească, fiind anticipat la 7,1% din PIB. Anticipări de creștere economică pentru anul curent se reduce la 2,5%. Datoria publică, exprimată ca procent din PIB, se așteaptă să crească la 54% în următoarea 12 luni.

Un sondaj recent privind aderarea României la zona euro arată o medie de 11 ani pentru acest orizont. Valorile anticipate variază între 5 și 20 de ani, iar unii participanți cred că România nu va adera la zona euro.

Exit mobile version