Cel mai mare risc pentru economii, nu numai cea a României ci din întreaga lume, este stagflaţia, a declarat miercuri Mugur Isărescu, în contextul deciziilor CA al BNR de majorare a dobânzii de referinţă la 4,75 sută pe an, de la 3,75 la sută pe an.
Stagflaţia este o perioadă caracteriztă prin inflaţie ridicată şi creştere economică redusă, pe fondul unui şomaj ridicat. Guvernatorul BNR a amintit perioada de stagflaţie din anii 70, pentru depăşirea căeia lumea a avut nevoie de circa un deceniu.
Rata anuală a inflaţiei şi-a accelerat creşterea în primele două luni ale trimestrului II 2022 mai mult decât s-a anticipat, consemnând un salt în aprilie, până la 13,76 la sută, de la 10,15 la sută în martie, urmat de o majorare moderată în luna mai, la 14,49 la sută, a spus Isărescu.
Cea mai mare parte a creşterii a fost determinată din nou de componente exogene ale IPC, mai cu seamă de scumpirea consistentă şi peste aşteptări a energiei electrice şi gazelor naturale – pe fondul modificării în luna aprilie a caracteristicilor schemelor de plafonare a preţurilor –, şi într-o mică măsură de majorarea preţului combustibililor, sub influenţa ascensiunii cotaţiei ţiţeiului, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate.
Activitatea economică s-a intensificat în trimestrul I 2022 mai puternic decât s-a anticipat, crescând cu 5,2 la sută faţă de trimestrul IV 2021, când s-a majorat cu 1,0 la sută, comparativ cu intervalul precedent. Evoluţia face probabilă o reamplificare vizibil peste aşteptări a excedentului de cerere agregată în acest interval, dar relativ moderată.
Dinamica anuală a PIB s-a mărit în trimestrul I 2022 la 6,5 la sută, de la 2,4 la sută în trimestrul IV 2021, semnificativ mai mult decât s-a anticipat. Plusul de dinamică a fost determinat, însă, în principal de variaţia stocurilor, iar aportul consumului privat – secundar ca mărime –, s-a datorat unor subcomponente altele decât cumpărările de mărfuri şi servicii, care şi-au diminuat considerabil avansul în termeni anuali în acest trimestru, inclusiv pe fondul unui efect de bază. O contribuţie notabilă a venit şi din partea formării brute de capital fix, ca efect al redinamizării consistente, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, atât a investiţiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport), cât şi a construcţiilor noi.
Totodată, exportul net şi-a anulat în acest trimestru contribuţia negativă la dinamica anuală a PIB, în condiţiile în care creşterea variaţiei anuale a volumului exportului de bunuri şi servicii a devansat-o pe cea a volumului importului. Soldul negativ al balanţei comerciale şi-a reaccelerat însă creşterea în termeni anuali, preponderent pe fondul evoluţiei relativ mai nefavorabile a preţurilor importurilor, iar deficitul de cont curent şi-a accentuat considerabil trendul de adâncire în raport cu perioada similară a anului trecut, inclusiv ca urmare a deteriorării puternice a dinamicii soldului balanţei veniturilor primare, pe seama ieşirilor de profituri reinvestite şi de dividende distribuite.
Evoluţiile recente ale indicatorilor cu frecvenţă ridicată sugerează o cvasi-stagnare a activităţii economice în trimestrul II, sub impactul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate, implicând o scădere considerabilă a dinamicii anuale a PIB în acest interval, a subliniat Isărescu.
Astfel, datele aferente lunii aprilie arată o decelerare a creşterii anuale a comerţului cu amă-nuntul şi a celui auto-moto, precum şi o amplificare a contracţiei în termeni anuali a producţiei industriale, concomitent cu diminuarea considerabilă a dinamicii comenzilor noi în industria prelucrătoare. Totodată, volumul lucrărilor de construcţii a consemnat în aprilie un declin amplu faţă de perioada similară a anului trecut, în principal ca urmare a evoluţiilor de pe segmentul rezidenţial şi de pe cel nerezidenţial, dar şi ca urmare a accentuării contracţiei construcţiilor inginereşti.
Efectivul salariaţilor din economie a continuat însă să se mărească în martie-aprilie, într-un ritm lunar chiar ceva mai alert şi atribuibil aproape exclusiv angajărilor din sectorul privat, iar rata şomajului BIM s-a redus gradual în ultimele luni, până la 5,4 la sută în mai, rămânând totuşi vizibil peste valorile pre-pandemie. Totodată, deficitul de forţă de muncă raportat de companii şi-a accelerat creşterea în trimestrul II, tinzând să se apropie de nivelurile prevalente anterior pandemiei, iar intenţiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au majorat, dar în condiţiile unor evoluţii mixte la nivel sectorial, justificate probabil mai ales de efectele şi incertitudinile generate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile instituite.
Pe piaţa financiară, principalele cotaţii ale segmentului monetar interbancar şi-au accelerat creşterea în perioada recentă, sub impactul majorării ratei dobânzii de politică monetară din luna mai şi al controlului ferm exercitat de banca centrală asupra lichidităţii de pe piaţă, dar şi pe fondul aşteptărilor privind creşterea ratei dobânzii-cheie, potenţate de mesajele BNR şi de deciziile băncilor centrale din regiune. La rândul lor, randamentele titlurilor de stat şi-au accentuat traiectoria ascendentă, îndeosebi pe scadenţele scurte şi medii, inclusiv în contextul unui scurt episod de sell-off pe pieţele de obligaţiuni, antrenat de expectaţiile privind normalizarea mai rapidă a conduitei politicii monetare de către Fed şi BCE, precum şi pe fondul continuării deteriorării sentimentului investitorilor financiari faţă de unele pieţe din regiune. Totodată, rata medie a dobânzii la depozitele noi la termen şi-a accelerat considerabil creşterea în aprilie şi mai, chiar şi pe segmentul populaţiei. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menţinut relativ stabil şi pe parcursul lunilor mai şi iunie.
Dinamica anuală de două cifre a creditului acordat sectorului privat a continuat să crească în primele luni ale trimestrului II, ajungând la 16,5 la sută în luna mai şi la 16,16 la sută pe ansamblul intervalului, în condiţiile în care menţinerea relativ constantă a variaţiei deosebit de înalte a componentei în lei a fost însoţită de o nouă accelerare a creşterii creditului în valută. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a menţinut astfel constantă, la 72,7 la sută.
Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va continua să crească până la mijlocul trimestrului III, sub impactul şocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit, urcând astfel moderat peste valorile prognozate în luna mai pe orizontul scurt de timp.
Determinante pentru înrăutăţirea perspectivei apropiate a inflaţiei sunt dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de preţurile combustibililor, gazelor naturale şi energiei electrice – chiar şi în contextul aplicării schemelor de sprijin şi al manifestării unor efecte de bază –, precum şi de preţurile alimentelor procesate, în principal sub influenţa ascensiunii mai puternice a cotaţiilor ţiţeiului, produselor energetice şi ale mărfurilor agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate. Efecte inflaţioniste suplimentare sunt aşteptate şi de pe segmentul preţurilor administrate, inclusiv ca urmare a scumpirii biletelor CFR, precum şi de pe cel al produselor din tutun, pe fondul majorării accizei specifice.
Incertitudini sunt totuşi asociate impactului prezumat, dar şi duratei, schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie şi combustibili. Totodată, riscuri notabile continuă să vină din evoluţia cotaţiilor produselor energetice, precum şi din persistenţa blocajelor în lanţuri de producţie şi aprovizionare, în contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor asociate, cărora li se alătură cele decurgând din măsurile anunţate recent vizând creşterea veniturilor bugetare.
Prelungirea războiului din Ucraina şi extinderea sancţiunilor impuse Rusiei generează însă incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, prin efectele posibil mai mari exercitate, pe multiple căi, asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi prin potenţiala afectare mai severă a economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare.
Absorbţia fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate, fiind însă esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina şi de sancţiunile asociate, precum şi a efectelor consolidării fiscale. Este vital ca aceste resurse sa fie valorificate la maximum.
Incertitudini şi riscuri în creştere sunt asociate însă şi conduitei politicii fiscale, având în vedere cerinţa continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al tendinţei generale de înăsprire a condiţiilor de finanţare, dar într-o conjunctură economică şi socială dificilă pe plan intern şi global, ce a condus la implementarea mai multor seturi de măsuri de sprijin pentru populaţie şi firme, cu potenţiale implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari.
Deosebit de relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE şi Fed, precum şi nivelul şi dinamica majorării ratelor dobânzilor reprezentative de către băncile centrale din Cehia, Polonia şi Ungaria.
În şedinţa de joi, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, precum şi în condiţiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administraţie al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 4,75 sută pe an, de la 3,75 la sută pe an, începând cu data de 7 iulie 2022. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 5,75 la sută pe an, de la 4,75 la sută pe an şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 3,75 la sută pe an, de la 2,75 la sută, precum şi păstrarea controlului ferm asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.