- Micile afaceri rămân la venituri între 50.000 și 100.000 euro, fără strategii de creștere.
- Suprataxarea și concurența neloială frânează dezvoltarea.
- ANAF menține un sistem administrativ ineficient, scrie ZF.
În România, micile afaceri operează în general la un nivel de venituri moderate, cuprinse între 50.000 și 100.000 de euro anual. Aceste inițiative antreprenoriale funcționează adesea ca alternative la un loc de muncă tradițional, fără o viziune clară de dezvoltare pe termen lung, scrie ZF.
Din acest motiv, ele ating un plafon financiar pe care cu greu îl depășesc, întrucât nu dispun de strategii solide de creștere și nici de o motivație reală de extindere a activității la un nivel superior de business.
Care sunt presiunile fiscale?
Pe lângă aceste limite interne, micile afaceri se confruntă cu o serie de presiuni externe considerabile. Suprataxarea, cerințele administrative riguroase pentru conformare fiscală și concurența neloială din economia informală creează un mediu dificil pentru dezvoltare. Aceste obstacole reduc capacitatea de inovare și investiție în extinderea afacerii și epuizează resursele financiare și energia antreprenorilor.
Care e responsabilitatea autorităților fiscale?
Ioana Arsenie, strateg financiar și CEO al Trusted Advisor Strategy & Finance, atrage atenția asupra contribuției autorităților fiscale la menținerea acestui climat rigid. Ea subliniază că, deși ANAF încearcă să progreseze, eficiența administrativă rămâne scăzută.
Datele nu se corelează corespunzător în sistemele fiscale, ceea ce generează discrepanțe și sporește sarcina administrativă pentru firme, în loc să faciliteze conformarea și dezvoltarea acestora.