- CNSP estimează o creștere economică de doar 1% pentru 2024, față de 2,8% prognozat anterior, și o ajustare pentru 2025 la 2,5% (de la 3,5%).
- Autoritățile ar putea îngheța salariile și pensiile de la ianuarie 2025, vor restructura instituțiile publice și vor lista companii de stat pentru a atrage fonduri suplimentare.
- Întârzierile în implementarea reformelor PNRR vor duce la pierderea miliardelor de euro dacă autoritățile nu accelerează ritmul schimbărilor.
Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) revizuiește în scădere prognoza de creștere economică pentru 2024. Dacă în prognoza de vară se anticipa o creștere de 2,8%, în prognoza de toamnă această cifră este redusă la doar 1%. De asemenea, estimările pentru 2025 sunt ajustate, de la o creștere de 3,5% la 2,5%. Această modificare pune presiune pe construcția bugetului de stat pentru 2025 și pe rectificările necesare pentru ajustarea deficitului bugetar.
S-ar putea lua măsuri imediate pentru stabilitate bugetară
Contextul economic dificil determină autoritățile să ia în considerare măsuri dure pentru reducerea cheltuielilor publice:
- Înghețarea salariilor și pensiilor din ianuarie 2025.
- Restructurarea instituțiilor publice prin comasare și plafonarea sporurilor.
- Prioritizarea investițiilor publice.
- Lansarea unor listări la bursă pentru companiile de stat și atragerea unor fonduri de 3-4 miliarde de euro.
„Dezastrul bugetar este unul dintre principalele motive ale scăderii economice din România”, explică Răzvan Orășanu, analist economic și președintele Asociației Ține de Noi. „Dezechilibrul profund al bugetului va necesita măsuri drastice, iar înghețarea salariilor și pensiilor nu este suficientă pentru redresare.”
Care este impactul asupra mediului de afaceri?
Mediul de afaceri resimte deja efectele încetinirii economice. Investitorii amână deciziile privind extinderea sau angajările, iar companiile mici sunt cele mai vulnerabile în fața acestui context economic. În schimb, businessurile mari și consolidate par mai bine echipate pentru a rezista.
„Mediul de business semnalează încetinirea comenzilor, în special din Germania, care reprezintă aproximativ 20% din economia românească. Aceasta este doar o parte din tabloul general. Canalul reducerii exporturilor și problemele din Germania sunt doar primul pilon al declinului economic. Al doilea pilon, chiar mai grav, este dezechilibrul bugetar,” adaugă Răzvan Orășanu.
Fondurile europene sunt o oportunitate nevalorificată
România se confruntă cu dificultăți în absorbția fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Întârzierile în reformele structurale riscă să ducă la pierderi semnificative. Din cei 27 de miliarde de euro alocați prin PNRR, doar o singură cerere de finanțare a fost depusă anual, deși mecanismul permite două trageri pe an.
„Guvernanța corporatistă a companiilor de stat este un alt obstacol major. Reformele bat pasul pe loc, iar numirile în consiliile de administrație continuă să fie făcute pe criterii politice, fără competențe clare. Dacă nu se vor accelera reformele, România riscă să piardă fonduri de aproape un miliard de euro,” avertizează Orășanu.