Ce măsuri propune OCDE:
- plafonul la care se achită pentru venituri din activități independente contribuții (pensie și sănătate) ar trebui eliminat sau majorat semnificativ mai mult, cel puțin pentru contribuțiile la sănătate
- majorarea impozitelor pe venituril din chirii prin reducerea deducerii standard permise de 40%
- creșterea cotelor de impozitare ale altor venituri din investiții la 16%, deoarece majoritatea acestora sunt impozitate cu 10% (de exemplu, câștiguri de capital, chirii, dobânzi, redevențe)
- la microîntreprinderi, autoritățile ar trebui să excludă sectoarele extrem de profitabile ai căror proprietari pot respecta regimul fiscal general, cum ar fi consultanța și profesiile liberale, deoarece acestea beneficiază în mod disproporționat de sistem datorită marjelor ridicate, consideră OCDE
- impozitele recente pe cifra de afaceri aplicate întreprinderilor mari ar trebui eliminate treptat
- banda de 0,08-0,2% în care primăriile pot stabili impozitul pe proprietăți rezidențiale ar putea fi majorată progresiv pentru a ajuta România să atingă niveluri de venituri similare cu media OCDE
- mai mult, concesiile și scutirile fiscale ar trebui să fie limitate și mai bine direcționate, concentrându-se pe contribuabilii vulnerabili, clădirile publice sau un grup restrâns de organizații specifice de utilitate publică
- eliminarea cotei reduse de TVA pentru hoteluri și restaurante. Trecerea la cota standard de TVA, de 21%, a articolelor consumate în principal de gospodăriile cu venituri mai mari, cum ar fi mesele la restaurant și cateringul, cazarea la hotel și cultura, este o opțiune bună pentru creșterea veniturilor
OECD publică luni raportul economic despre România, avertizând că finanțele publice s-au deteriorat semnificativ și că traiectoria datoriei devine un risc pe termen lung. Deși convergența veniturilor față de standardele OECD a fost remarcabilă în ultimele două decenii, creșterea economică încetinește, iar inflația rămâne peste țintă. Organizația recomandă reforme structurale continue, disciplină fiscală și o mai bună absorbție a fondurilor europene pentru a susține stabilitatea macroeconomică.
- Deficitul bugetar ajunge la 9,3% din PIB în 2024, datoria publică la 55%
- Creșterea PIB rămâne la aproximativ 1% în 2026, sub potențial
- OECD cere reforme fiscale și absorbție mai rapidă a fondurilor UE
România, cu cel mai mare deficit din UE, sub presiunea reformelor fiscale
Deficitul bugetar al României atinge 9,3% din PIB în 2024, iar datoria publică ajunge la 55% din PIB, cu 20 de puncte procentuale mai mult față de perioada pre-pandemică. Deși nivelul datoriei rămâne sub media OECD, ritmul de creștere îngrijorează.
Ca răspuns, România implementează în 2025 un pachet de consolidare fiscală. OECD consideră măsurile un pas în direcția bună, dar avertizează că vor fi necesare eforturi suplimentare pentru a readuce deficitul pe o traiectorie clar descendentă.
Credibilitatea cadrului bugetar a fost slăbită de excepții frecvente și decizii ad-hoc de cheltuieli. OECD recomandă aplicarea consecventă a regulilor fiscale și un rol mai puternic al Consiliului Fiscal.
Creștere de 1% în 2026, inflație ridicată și salarii care erodează competitivitatea
Creșterea PIB este estimată la aproximativ 1% în 2026, sub potențial, înainte de o revenire parțială în 2027. Cererea externă slabă și efectele consolidării fiscale asupra consumului intern frânează economia.
Inflația rămâne semnificativ peste țintă, alimentată de creșterea accelerată a salariilor din ultimii ani, care a generat presiuni asupra costurilor și a redus competitivitatea prețurilor. Politica monetară ar trebui să mențină dobânzile stabile până când inflația revine clar spre țintă.
Investițiile publice rămân susținute de fonduri europene, în timp ce investițiile private au încetinit. OECD avertizează că absorbția lentă a fondurilor UE, în special prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, poate reduce și mai mult creșterea.
Reformele structurale, esențiale pentru convergența cu standardele OECD
România a înregistrat progrese notabile în ultimii ani: reforma pensiilor care leagă vârsta de pensionare de speranța de viață, eliminarea unor scutiri fiscale, avansuri în digitalizare și e-guvernare. Integrarea completă în Schengen în 2025 reprezintă un alt pas înainte.
Totuși, provocările persistă. Tinerii cu calificări reduse, femeile și lucrătorii vârstnici rămân subreprezentați pe piața muncii formale. Impozitul pe venit cu cotă unică și contribuțiile sociale ridicate creează o povară fiscală disproporționată pentru veniturile mici.
OECD mai recomandă consolidarea serviciilor publice regionale pentru reducerea disparităților, accelerarea măsurilor anticorupție și îmbunătățirea stabilității legislative, ca fundament pentru un mediu de afaceri mai dinamic.