- Negrescu, economist: Cei 200 de km de autostradă nu justifică deficitul.
- Negrescu, economist: Salariile bugetarilor cresc pe considerente electorale.
- Negrescu, economist: Au majorat pensiile fără să aibă sursă de finanțare.
- Negrescu, economist: Trăim din împrumuturi și pentru asta vom plăti.
- Negrescu, economist: Investițiile nete însumează în 2024 193 mld. lei.
- Negrescu, economist: 60,8% din investiții sunt în construcții noi.
- Deficitul bugetar al României, în termeni ESA, urcă la 9,3% din PIB.
- Deficitul bugetar cash este de 8,65% din PIB în 2024.
- Diferențele între cash și ESA provin din metodologii distincte.
- ESA include datorii neplătite și ajustări ale dobânzilor la termen.
- România are cel mai mare deficit bugetar din UE.
- Urmează Polonia cu un deficit de 6,6% și Franța cu 5,8%.
Este de-a dreptul fascinant să vezi cum unii politicieni justifică deficitele record din 2024 și T1 2025 prin investițiile pe care le face statul, spune Adrian Negrescu, analist economic.
Când tu îngheți pensiile și alocațiile copiilor pentru că n-ai din ce să le plătești, să te lauzi cu „investițiile” în stadioane, săli de nunți și alte obiective „strategice” este cel puțin indecent. În niciun caz cei circa 200 de kilometri de autostradă inaugurați anul trecut nu justifică deficitul record, demn de o țară aflată în război. Trăim din împrumuturi și pentru asta vom plăti. Noi, nu ei. Ei vor trăi în continuare foarte bine din sinecuri bine plătite, mai spune el.
România înregistrează cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, potrivit Eurostat. Care se situează la 9,3% din PIB, calculat după standardul european ESA, România depășește cu mult pragul de 3% recomandat în UE.
Ce spune Gabriel Biriș, fondator, The Tax Institute, pentru Aleph Business?
Ce facem cu deficitul? Ce măsuri imediate ar trebui luate pentru a reduce deficitul într-un mod sustenabil?
„Acum, mulți zic că ar trebui crescute veniturile. Asta e o abordare. Acum, depinde de unde crești veniturile. Că, dacă te apuși să crești cotele de taxă, de exemplu, cum se vorbește acum ce-am prognozat eu anul trecut, că vom vorbi de TVA de 21%, nu e bine pentru nimeni. Dacă vorbești de creșterea veniturilor prin măsuri care să reducă evaziunea și neplata taxelor, mă refer aici, în special, la ultra-discutatul gap de TVA, care are aproape 9 miliarde de euro, e o măsură bună. Crești veniturile, scazi evaziunea. Dacă crești veniturile, crescând taxele, ce se întâmplă? Crește și evaziunea. Probabil că, guvernanții noștri vor merge pe calea ușoară.
Acum, deficitul ăsta are două componente. Una e partea de venituri și cealaltă e partea de cheltuieli. Dacă noi am început 2024 cu promisiunea domnului prim-ministru Ciolacu că pentru fiecare leu în plus, că au mărit mai toate taxele în 2024, pentru fiecare leu în plus luat de la cetățeni, Guvernul va tăia un leu de la cheltuieli, ce s-a întâmplat? Am văzut că s-a început cu un deficit prognozat de 5%, s-a terminat cu 8,6% pe cash și 9,3% pe ESA. Deci aproape dublu. Deci asta nu s-a întâmplat din cauza că nu s-au încasat veniturile. Dimpotrivă, încasările la buget au crescut semnificativ. Numai că, pentru fiecare leu luat în plus de la noi, au cheltuit doi. Nu au tăiat unul. Și atunci suntem în situația asta absolut oribilă, care e posibil să ne explodeze în față în scurt timp. Cu creșteri de taxe, să ne ferească Dumnezeu de un rezultat la alegeri care să scoată România de pe drumul ei vestic, acolo unde ne e locul, U.E. și NATO, că vom avea un hard landing din mai, iunie. Sigur vom avea downgrade. Și atunci intrăm în alt film”, spune Biriș.
Ce riscăm dacă nu ne încadrăm în limitele UE?
„Deocamdată, guvernanții noștri s-au obișnuit că nu e după faptă și răsplată. Adică, U.E. nu a avut un apetit pentru a sancționa derapajele bugetare. Nu numai în România, dar în România e departe cel mai grav. Că am avut pandemie, să nu uităm că România a intrat în procedura de deficit excesiv înainte de pandemie. Am avut pandemie, am avut criza prețurilor la energie, am avut și avem, în continuare, acest oribil război. Și atunci au fost mai puțini vigilenți. Guvernanții noștri, din păcate, s-au bazat pe factorul ăsta subiectiv, care i-a ajutat să nu aibă probleme și să se poată finanța la costuri din ce în ce mai mari. Și deficitele au explodat. E lipsă totală de responsabilitate. Să te apuci când știi că n-ai de unde.
Cum zicea și colegul Negrescu, să faci stadioane, să crești salariile la bugetari fără limită, să crești pensiile știind că n-ai de unde să le plătești. Nu este o dovadă de responsabilitate. Iar acum, dacă ne uităm la deficitul pe primele două luni și înmulțim cu șase, anul are 12 luni, ne dă 9,6. Dacă luăm informațiile de pe surse cu deficitul la trei luni și îl înmulțim cu patru, ne dă 9,2. Încă departe rău de șapte. Șapte este un fel de țintă de avarie. S-a acceptat un plan de reducere a deficitului eșalonat pe șapte ani. Dar, dacă noi am început reducerea deficitului cu creșterea deficitului, avem o problemă și o să avem problema asta cu toții”, adaugă el.
Vin măriri de taxe după alegeri? Există altă cale realistă de reducere a deficitului care să nu implice măriri de taxe?
„Realistă există, dar nu cred că e posibilă. Am dat exemplu. Din creșterea TV-ului cu 2%, o să ia ceva, ce discută. Dar, dacă s-ar introduce măsuri, eu tot vorbesc de taxarea inversă. Taxarea inversă, adică să nu mai circule TVA-ul între firme, să ne concentrăm pe colectarea de la capătul lanțului, de la cei care vând B2C, ar scoate din buzunarul hoților vreo șase, șapte miliarde de euro, care este fraudă B2B. Iarăși, dacă ANAF-ul și-ar face treaba, dau un exemplu simplu. Am fost ieri să-mi iau bicicleta de la service. Era un vânzător nou și mă întreabă, vreți factură? Păi zic, de ce să vreau factură? Că nu-i bicicleta de serviciu. A, toți cer facturi. Deci, până la urmă, există și o complicitate. Și la magazine de lenjerie.
Toată lumea te întreabă, vrei factură? De ce? Că se cer facturi. Ne-am obișnuit să punem totul pe firmă. Și asta înseamnă și venitul mai mic la buget. Că dacă punem pe firmă, deducem TVA-ul. Și cred că parte din gap-ul ăla, o parte, nu mare, dar o parte semnificativă, vine și din neconformare. Păi ANAF-ul are toate informațiile dinainte de Ro-E-factura. N-a făcut, niciodată, nimic. Sunt de trei zone evazionate. Pe comerțul cu automobile second hand. Acciza la tutun e ok. La alcool, dacă te uiți pe consumul de la INS și vezi câte accize s-au colectat, ghichi ce, cam jumate. Sunt atâtea lucruri de făcut. Nu mai vorbește nimeni de măsuri care să ducă la măsuri eficiente de impostarea sumelor ce nu pot fi justificate. La transparentizarea sumelor parcate de rezidenți români prin paradisuri fiscale. Dar vorbim cu toții de creștere de taxe pentru proștii care le plătesc. Le plătim”, conchide el.