- Marcel Ciolacu anunță demisia din funcția de premier al României.
- Cătălin Predoiu e noul premier interimar al României..
- Burnete, Concordia: Taxele mai mari ne pot împinge în recesiune.
- Burnete, Concordia: Avem nevoie de tăieri bugetare și reforme reale.
- Bercu, Alianța pentru Agricultură: Agricultura e prioritate economică.
- Crețu, APPR: Fermierii vor predictibilitate și stabilitate.
- Hotoboc, PALMED: Mediul privat e partener, nu doar contribuabil.
- La numărarea a 100% din voturi, George Simion are 40,96%.
- Nicușor Dan intră în turul II, cu 20,99%.
- Preşedinţia influenţează evoluția economiei prin relaţia cu Guvernul.
- Alegerile din România sunt în prim-planul Financial Times şi Bloomberg.
- George Simion (AUR) propune reducerea la 25% a contribuțiilor sociale.
- George Simion (AUR) propune stimularea producției interne.
- Simion propune înfiinţarea unui Fond Suveran de Investiţii.
- Nicuşor Dan (independent) are printre propuneri digitalizarea ANAF.
- Nicușor Dan vorbește despre sprijinirea IT-ului şi industriei auto.
- România este aproape de deficitul care a prăbușit Grecia acum 16 ani.
- România riscă recesiunea din cauza deficitului bugetar.
- România are deficit ESA de 9,3%, cel mai mare din UE.
România se află într-un moment-cheie cu implicații profunde pentru viitorul său economic. Criza politică generată de demisia premierului și ieșirea PSD de la guvernare vine pe fondul unui context economic fragil. Economia încetinește, inflația urcă, iar deficitul bugetar ajunge la 2,28% din PIB, după primele trei luni din 2025.
Comisia Europeană anunță un deficit ESA de 9,3% pentru România anul trecut, cel mai ridicat din UE, în timp ce statul rămâne supradimensionat și ineficient. Mediul de business cere viziune, coerență și parteneriat real. De la fabrici la ferme, de la spitale la uzine, mesajul este același: fără producție, fără reforme și fără o strategie clară, România nu poate merge înainte.
Radu Burnete, directorul executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, spune că orice creştere semnificativă de taxe ar putea împinge România în recesiune. Alegerea viitorului președinte devine astfel o decizie cu impact economic direct.
Ce urmează pentru economia României?
Ce spune Iulian Stănescu, cercetător la Institutul pentru Cercetarea Calității Vieții al Academiei Române, pentru Aleph Business?
Ce impact economic imediat și pe termen mediu poate avea această instabilitate politică, în contextul demisiei lui Marcel Ciolacu și al retragerii PSD de la guvernare, asupra finanțelor publice, a cursului valutar și a apetitului investitorilor pentru România?
„Nu schimbarea de guvern de acum este sursa majoră de incertitudine, ci ceea ce va urma după alegerea noului președinte. Avem deja foarte mulți ani în spate și foarte multe cicluri electorale ca să știm ce urmează după alegerea prezidențială. Noul președinte, indiferent cine este acesta, fie George Simion, fie Nicușor Dan, își va, să zicem așa, își va pune propriul guvern. Va obține un vot de investitor în Parlament pentru un guvern. Destul de probabil este acest lucru. Marea problemă este legată de alt lucru.
Respectivul guvern, ce fel de majoritate va avea în Parlament și cu ce fel de măsuri va veni pentru reducerea uriașului deficit public și pentru, să zicem așa, acele reforme de care aminteați dumneavoastră, care sunt atât de necesare pentru schimbările cerute, așteptate de populație, dar și de investitori, inclusiv investitori în ceea ce înseamnă titluri de stat, emise de autoritățile de la București, fie pe piețele interne, fie pe piețele internaționale. Deci aș rezuma că nu este o problemă atât de mare legată de schimbarea de guvern de acum, ci cu adevărat semnul de întrebare trebuie pus în jurul rezultatului alegerilor și mai ales al guvernului care va rezulta din aceste alegeri prezidențiale”, spune el.
În actualul context economic, cu presiuni bugetare și deficit în creștere, cât de realist este ca viitorul președinte, chiar dacă are un rol mai mult de mediator, să impulsioneze o reformă administrativă și o strategie de reindustrializare, având în vedere rezistența istorică la schimbare din instituțiile statului?
„Bun, într-adevăr, dacă ne uităm pe textul Constituției, președintele nu are așa de multe atribuții în zona economică sau în zona, să zicem așa, de măsuri fiscale. Pe de altă parte, România funcționează într-un regim prezidențialist. Un regim prezidențialist înseamnă că președintele este cel care acumulează cea mai mare cantitate de putere politică din sistem. Și în jurul președintelui se va alcătui majoritatea parlamentară și majoritatea care va susține guvernul. Ori această majoritate, în funcție de rezultatul alegerilor, poate să îndrepte înspre direcții diferite. E sigur că avem o direcție care merge mai degrabă spre reducerea cheltuielilor pentru echilibrarea bugetului, deci spre, să zicem, austeritate sau ceva foarte similar cu ceea ce am experimentat, cu ceea ce am trăit în anii 2009-2010.
Putem, dimpotrivă, să mergem și pe o soluție care este mai degrabă așteptată de către piețele internaționale, de către agențiile de rating. Soluție care merge mai degrabă pe echilibrarea bugetului sau pe reducerea semnificativă a deficitului în termeni mai realiști. În primul rând, prin majorări de impozite și taxe. Aș vrea să subliniez că situația economică a României, după cum știm cu toții, este foarte fragilă. Dincolo de cifrele sau datele pe care le avem legate de creștere economică, avem două deficite foarte mari. Atât deficitul public, deficitul bugetar, cât și deficitul de cont curent. Deficitul între ceea ce produce și ceea ce consumă România. Aceste două teme mari legate de economia României în prezent și în viitorul imediat, au fost foarte puțini sau deloc discutate, atât cu prilejul alegerilor parlamentare, cât și cu prilejul acestor alegeri prezidențiale.
Ori, în opinia mea, este o sursă majoră de lipsă, dacă vreți, în dezbaterea publică, atât cât a fost la turul 1, cât și ceea ce vom avea în următoarele două săptămâni, la turul 2, în ceea ce privește soluțiile. Și ca să revin foarte clar la întrebarea dumneavoastră, candidații pe care îi avem pentru turul 2, mă aștept să dea un răspuns indirect, un răspuns implicit la întrebarea dumneavoastră, prin măsura în care vor răspunde la ce fel de majoritate parlamentară vor alcătui, cu ce fel de partide, pentru că noi cam știm partidele cum se, să zicem așa, cum se poziționează pe problemele economice majore și, în primul rând, cea mai mare dintre acestea, problema deficitului public”, adaugă el.
Care sunt cele mai urgente trei măsuri economice pe care un președinte responsabil ar trebui să le susțină în fața viitorului guvern pentru a reda încrederea în economie?
„Prima și prima măsură este cea legată de situația deficitului public. Ca să ne dăm seama de amploarea problemei, vorbim de 9-10% din PIB, îmulțiți cu 3,5 miliarde de euro, cât înseamnă un punct procentual de PIB și ajungem la o sumă astronomică, la o sumă uriașă. În plus, atât anul acesta cât și anii viitori vor trebui rostogolite datorile din trecut, adică România va trebui să contracteze noi împrumuturi interne și externe cu care să plătească împrumuturile vechi, practic, și acestea se prelungesc. Prin urmare, în opinia mea, principale măsuri țin pe deoparte de zona de cod fiscal dacă se iau sau nu decizii de majorare a fiscalității, de majorare a unor impozite sau/și taxe. Pe de altă parte este zona de cheltuieli, ce ar trebui redus din cheltuielile publice.
Aș vrea să subliniez faptul că agențiile de rating, atunci când dau acest, dacă vreți, investment grading, pe care îl are România foarte aproape de junk, și totodată, dacă ne uităm pe ultimele comunicate ale agenților de rating, vorbesc de majorări de impozite și taxe, oamenii aceia se uită foarte, să zic așa, lucid și foarte rece pe indicatorii cheie. Oricare dintre noi poate să intre pe Eurostat, se poate uita la nivelul cheltuielilor publice pe deoparte și ponderea veniturilor fiscale pe de altă parte, ponderea în PIB a veniturilor fiscale și ce observă? Faptul că România este undeva pe locul 5 de la coadă la cheltuieli publice, cu în jur de 40% din PIB, deci nu cheltuim mai mult decât media Uniunii Europene, ci suntem undeva spre capătul plutonului, în schimb, la venituri fiscale suntem pe ultimul loc sau pe locul imediat în fața Irlandei. Și atunci, la ceea ce se uită acești analiști internaționali și ceea ce estimează și recomandările pe care le dau agențiile de rating, vizează creșterea veniturilor fiscale.
Ori, creșterea veniturilor fiscale înseamnă niște măsuri destul de dure față de populație, față de mediul de afaceri, dar la care nu există alte opțiuni decât, cu riscul de a mă repeta, o austeritate similară cu cea anilor 2009-2010, când să nu uităm, și atunci am avut TVA în jur de 24%. Deci, toată această discuție, care nu este deloc ușoară, nu este deloc frumoasă, dar trebuie făcută cu cifrele pe masă, cu opțiunile pe care le avem pe masă, care nu sunt deloc simple, toate aceste opțiuni sau fiecare dintre ele, va lovi în ceea ce înseamnă interesele, va lovi în ceea ce înseamnă patrimoniul, ceea ce înseamnă avuția unor sectoare economice sau sociale unor segmente din societatea și economia românească, toată această discuție sau dezbatere cumva trebuie avută, altfel pur și simplu ne vom trezi cu niște măsuri foarte dure la care va trebui să reacționăm sau pur și simplu să le acceptăm și să internalizăm acele costuri, din păcate”, conchide el.