Cât mai menține BNR stabilitea cursului? Cristian Hostiuc, director-editorial, ZF: Guvernatorul pregătește piața pentru o creștere a cursului peste 5 lei

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, spune că stabilitatea cursului valutar leu/euro este un obiectiv urmărit de Banca Naţională, dar menționează că nici această stabilitate pe un termen atât de lung ”nu cred că este lucrul cel mai bun”.

În ciuda multiplelor crize recente: pandemie, război, inflație și dezechilibre bugetare, cursul leului față de euro rămâne practic nemișcat. Doar +4% din 2020, în timp ce inflația crește cu 34%. În ultimii 2 ani, cursul valutar nu s-a mişcat de la 4,97 lei/ euro. Această stabilitate a fost posibilă datorită rezervelor internaționale solide ale BNR, care acoperă banii în circulație.

În martie, acestea ajung la 71,5 miliarde euro. La începutul anilor 2000, rezerva valutară a Băncii Naţionale nu depăşea 2 mld. dolari. Mesajul lui Isărescu este limpede: stabilitatea monetară este o realizare, dar nu trebuie tratată rigid, flexibilitatea și adaptarea la realitățile economice sunt esențiale.

Cum vede stabilitatea de lungă durată a cursului leu/euro?

De fapt, guvernatorul pregătește piața pentru o creștere a cursului peste 5 lei pentru 1 euro, care dacă ar fi din punct de vedere procentual, ar fi 1 și ceva la sută, deci aproape că nu contează. Guvernatorul, prin aceste mesaje, de fapt avertizează că vor urma anumite mișcări. Și cel mai probabil vor urma după alegerile prezidențiale, după turul 2 al alegerilor prezidențiale, când vom vedea ce vom face în continuare”, spune Cristian Hostiuc pentru Aleph Business.

Vom vedea o corecție bruscă sau o relaxare controlată a politicii de curs?

Va fi o relaxare controlată a cursului. Deci nu se pune problema unor mișcări bruște de curs, întotdeauna Banca Națională a spus că va tăia excesele. Adică, de fapt, nu va permite excese. Chiar mă uitam puțin, că toți analiștii noștri văd cursul la 5,2-5,5 lei pentru un euro pe final de an. Bineînțeles, depinde foarte mult de evoluțiile politice care sunt la noi, după alegerile prezidențiale, de situația deficitului bugetar și de nivelul dobânzilor din piață”, încheie directorul-editorial al Ziarului Financiar.

Exit mobile version