- Guvernul nu reuşeşte să reducă deficitul bugetar şi cheltuielile.
- Guvernul încheie T1/2025 cu un deficit bugetar de 43,6 mld. lei.
- ZF: Îngheţarea salariilor bugetarilor este falsă.
- T1/2025: Deficitul bugetar ajunge la 2,28% din PIB.
- T1/2025: Deficitul bugetar crește cu 7 mld. lei vs T1/2024.
- În primele trei luni din 2025, veniturile cresc cu 7%.
- În primele trei luni din 2025, cheltuielile cresc cu 10%.
- FMI taie din prognoza de creștere a PIB/2025: 1,6% de la 3,3%.
- Guvernul mizează în acest an pe o creştere de 2,5%.
- ZF: Problema nu este a creşterii PIB-ului, ci a deficitului bugetar.
- Deficitul bugetar este anticipat în 2025 la 7% din PIB (cash).
- Eurostat anunță că deficitul ESA e de 9,3% din PIB în 2024.
- La deficitul cash, sunt calculate doar plățile făcute în anul respectiv.
- Bruxelles-ul ia în calcul toate obligațiile de plată (deficitul ESA).
- Guvernul României s-a obișnuit să amâne plăți pentru anul următor.
- Guvernul amână plățile pe anul viitor pentru un deficit mai scăzut.
- Din 2019, România este într-o procedură de deficit excesiv.
În ciuda temerilor alimentate de amintirea crizei din urmă cu un deceniu, economia României nu se prăbușește. Nu este un dezastru, chiar dacă unii o percep astfel, spune Răzvan Botea, jurnalist la Ziarul Financiar.
Partea plină a paharului? Veniturile la buget cresc. Într-o lume economică tot mai volatilă, cash-ul devine esențial. În primele trei luni ale anului, încasările guvernului cresc cu 7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Partea problematică rămâne însă dezechilibrul bugetar. Deficitele se mențin la niveluri ridicate, în timp ce statul deși colectează mai mulți bani, cheltuiește și mai mult.
Cheltuielile publice cresc cu 10%. O mare necunoscută rămâne ponderea inflației, 5%. În timp ce cheltuielile cu salariile bugetarilor urcă cu 15%, în contrast cu promisiunile de austeritate, investițiile prin PNRR aduc un plus notabil: 7 miliarde de lei în plus față de aceeași perioadă a anului trecut, un salt de 150–200%.
Ce spune Ovidiu Folcuț, profesor universitar, URA, pentru Aleph Business?
Cum ar trebui să privim problema deficitelor gemene în contextul actual al economiei româneștim, mai ales că PIB-ul crește, dar în paralel cresc și cheltuielile guvernamentale și dezechilibrele externe? Cât de sustenabilă este această situație pe termen mediu, mai ales în absența unor reforme fiscale?
„Fără îndoială, pe termen mediu și lung, nu sunt deloc sustenabile. Mai dificile, că probabil o să avem provocări inclusiv pe termen scurt și atunci ceva ar trebui făcut. Noi nu ne confructăm de ieri, de astăzi, cu aceste deficite gemene, pentru că avem un deficit și pe partea comercială, adică importurile sunt mai mari decât exporturile de mulți ani de zile. Și avem și acest deficit bugetar care, nu că nu ne-am mai confruntat cu el, dar la valorile din anul precedent, ne-am confruntat foarte rar, undeva prin pandemie și în perioada crizei de care ați amintit dumneavoastră.
Deci, fără îndoială, ceva ar trebui făcut, și repede, dacă se poate. Așa cum spuneam și anterior, într-o altă intervenție la dumneavoastră, probabil că după ce se încheie alegerile prezidențiale, o serie de măsuri, care sperăm că sunt pregătite, vor fi și implementate pentru a corecta pe cât posibil, cât mai repede, aceste deficite în creștere”, spune el.
După alegerile din mai, mulți analiști se așteaptă la noi creșteri de taxe. În opinia dumneavoastră, unde ar trebui Guvernul să acționeze cu prioritate: pe lărgirea bazei de impozitare, reducerea evaziunii sau ajustarea cotei unice și a impozitului pe venit? Ce riscăm dacă ajustările vin brusc și haotic?
„Din perspectivă, haideți să spunem teoretică, sigur că cel mai simplu ar fi să încerci să diminuezi, dacă nu să elimini evaziunea, să lărgești baza de impozitare și să poți aduna impozite de la cât mai mulți. Dar, în practică, s-a dovedit că nu e atât de simplu de făcut acest lucru și, din nefericire, cel puțin semnalele pe care Consiliul Fiscal le-a dat, chiar și Banca Națională, spun că s-ar putea să nu fie suficientă o diminuare a cheltuielilor, deși, aminteați dumneavoastră, chiar în cadrul dialogului de față, că în primele trei luni cheltuielile guvernamentale au crescut, ceea ce e și mai îngrijorător, pentru că atunci nu prea înțelegem unde este austeritatea de care s-a vorbit.
Dar să sperăm că e doar o chestiune temporară generată de apropierea alegerilor și de încercarea de a păstra lucrurile într-un echilibru destul de dificil de menținut în această perioadă. Deci, revenind, ideal așa ar fi, să lărgim baza de impozitare și să nu umblăm foarte mult la taxe, pentru că și așa trăim într-un mediu extrem de volatil, generat de instabilitate externă. Și să sperăm, în egală măsură, că o criză externă, indiferent de ce natură, economică sau, Doamne ferește, militară, nu ne va afecta într-o măsură suplimentară”, adaugă el.
Economia României nu pare în pragul unui colaps, chiar dacă deficitele sunt mari și creșterea economică e modestă. Care sunt, din perspectiva dumneavoastră, elementele pozitive pe care le ignorăm prea ușor în dezbaterea publică – fie că vorbim de încasările din PNRR, de investiții, sau de reziliența unor sectoare-cheie?
„Probabil că, spre exemplu, încasările din PNRR, de care vorbeați dumneavoastră, ar fi un astfel de aspect pozitiv. Partea goală a paharului legată de PNRR, e că noi n-am încasat câți bani am fi putut încasa, că atunci lucrurile ar fi stat mult mai bine. Rămâne, cel puțin la nivel potențial, o șansă de a echilibra lucrurile prin atragerea cât mai multor fonduri europene.
Acele încasări suplimentare de care vorbeați dumneavoastră în intervenția de la început, ele vin și ca urmare a faptului că, dacă ne gândim cam când am încasat ultimii bani din PNRR până acum, a trecut ceva vreme, destul de multă, și nu putem să ne lăudăm că pe PNRR stăm prea bine. Dar să sperăm că viitorul o să fie mai bun decât trecutul, din această perspectivă.
În al doilea rând, cred că, spre deosebire de criza anterioră, România este într-o poziție oarecum mai bună pentru că o parte din expunerea sa legată de datorie de data asta este pe lei și nu este aproape exclusivă pe euro sau pe valută în general. Și atunci ne face un pic mai puțin vulnerabili în comparație cu criza anterioară.
Însă, menționez ce spuneam și mai devreme. De data asta, suntem într-un context internațional extrem de dificil. Și orice criză externă care ar apărea ne-ar face și mai dificilă reechilibrarea situației pe aceste deficite”, conchide el.