- România începe să se stabilizeze după retrogradarea perspectivei de rating.
- Agențiile de rating evită, deocamdată, trecerea la categoria „junk”, scrie ZF.
- Politicienii trebuie să gestioneze mai bine finanțele pentru a recâștiga încrederea.
La începutul anului, România se confruntă cu un haos politic accentuat și cu întârzieri în implementarea unor reforme economice necesare pentru corectarea deficitului bugetar. Aceste condiții determină marile agenții de evaluare financiară să retrogradeze perspectiva de rating a țării la „negativ” și să mențină ratingul la doar o treaptă deasupra categoriei „junk” (nerecomandată pentru investiții), scrie ZF.
Care sunt semnalele pozitive?
În prezent, lucrurile par să se stabilizeze, iar autoritățile discută deja măsuri concrete pentru reducerea deficitului bugetar. În acest context, Christian Năsulea, profesor de economie internațională, consideră că agențiile de rating nu se grăbesc să retrogradeze România în categoria „junk”. El apreciază că, dacă direcția actuală se menține, ratingul rămâne stabil, fără scăderi suplimentare.
Ce urmează?
Năsulea atrage atenția că, în perioada 2018–2019, România merita o îmbunătățire a ratingului de țară datorită performanțelor economice solide din acea vreme. Cu toate acestea, instabilitatea politică de atunci influențează deciziile agențiilor, care aleg prudența.
Profesorul subliniază că, în viitor, politicienii trebuie să demonstreze o capacitate mai bună de gestionare a finanțelor publice dacă România vrea să recâștige încrederea investitorilor și să își îmbunătățească ratingul.

