- Marcel Ciolacu anunţă că ajunge în sfârșit la un acord acceptat de Comisia Europeană pentru un plan fiscal de reducere a deficitului bugetar pe o perioadă de şapte ani.
- Gabriel Biriș: „Ce înseamnă reformă fiscală? Ce putem înțelege prin acest concept? Că nu au discutat nimic.”
- Gabriel Biriș: „Surprinzător este că ponderea TVA-ului nu crește decât din 2026, ceea ce înseamnă că nu prea își propune guvernul nostru să reducă marea fraudă.”
Marcel Ciolacu anunţă că ajunge în sfârșit la un acord acceptat de Comisia Europeană pentru un plan fiscal de reducere a deficitului bugetar pe o perioadă de şapte ani. Adică, în următorii 7 ani, România să-și reducă deficitul bugetar la sub 3%, așa cum prevede legea europeană. Momentan, 2024 se încheie cu un deficit de peste 7% din PIB, așa cum estimează economiștii, băncile locale, dar și agențiile de rating.
La 8 luni din an e la 4,57%/PIB, adică 81 miliarde de lei.
Premierul nu mai anunță însă măsurile de reducere a deficitului bugetar, ci un plan generalist de reducere a cheltuielilor și creșterea veniturilor. O fi omis. Sau, poate, din nou, măsurile vor veni peste noapte.
„Nu au fost consultări cu mediul de business”, spune Gabriel Biriș, avocat de business, pentru Aleph Business.
Gabriel Biriș, avocat de business: „Ce înseamnă reformă fiscală? Cu mediul de business n-a discutat nimeni”
„Știam că au fost discuții la Bruxelles. Știam că domnul ministru Boloș a asumat un plan de reducere a deficitului. Și-a asumat, mai degrabă, pe persoană, pentru că nu prea știa nimeni ce discută acolo.
Acum, sunt niște inconsistențe. În primul rând, vorbește de reformă fiscală și apoi de reforma impozitării microîntreprinderilor. Păi, impozitarea microîntreprinderilor e fiscalitate.
Ce înseamnă reformă fiscală? Adică, ce putem înțelege prin acest concept? Că nu a discutat nimic. Mai ales că acum avem și alegeri, ar trebui ca partidele totuși să ne spună cu ce se ocupă în interesul sau dezinteresul nostru. La microîntreprinderi, setul de măsuri a fost implementat anul trecut, și anul dinainte și anul acesta.
Cred că au rezolvat problema. Dacă și-ar face un pic temele și s-ar duce la Bruxelles cu temele făcute, cred că nici nu ar mai fi un subiect de discuție acolo. Ce m-a surprins însă în tabel, la pagina 14, este o creștere… În primul rând, în general, toate impozitele au o evoluție lineară.
Însă am văzut că la impozitul pe venit, adică și pe salarii, ei prevăd că vom avea o creștere de la 2,8% la 4% din PIB. Nu știu de unde poate să vină o asemenea creștere, decât din majorarea impozitului. Ar trebui să ne spună lucrul ăsta.
Ce poate fi surprinzător este că ponderea TVA-ului nu crește decât din 2026, ceea ce înseamnă că nu prea își propune guvernul nostru să reducă marea fraudă. Să nu uităm că avem o gaură de 9 miliarde de euro la TVA, calculată de comisie în 2021, care ar trebui redusă și nu e redusă. Și nici măsurile acestea de așa-zisă digitalizare pe care le face și le-a implementat la foc automat în ultima perioadă, nu produc rezultate.”, spune Gabriel Biriș.
Ce spune Gabriel Biriș despre execuția bugetară?
„Mă uit pe execuția bugetară, raportez la PIB ca să izolez cifrele și cu toate că avem creșteri de cote, că au crescut de la 5 la 9%, de la 9 la 19%, de la 5 la 19%, cu toate că, deși creșterea PIB-ului e anemică, în PIB-ul ăsta creșterea consumului este foarte serioasă, spre 7%. Deci, practic, în structura PIB-ului, consumul a crescut, deci ar trebui să crească pondera TVA-ului în PIB, dar scade ușor.
Toate că cifrele mai mari scad, ca ponderea în PIB. Ori asta este foarte îngrijorător pentru că confirmă, practic, ce am spus eu la ultima întâlnire cu ministrul, că măsurile pe care le-a luat cu RO-eTransport, Ro e-factura, Ro e-TVA, nu fac decât să protejeze marii hoți. Nu-i deranjează.
Materialul ăsta a apărut aseară. Observație? El e pozat (nr. nu apare pe site-urile guvernamentale). Deci nu este asumat așa cum ar fi trebuit să fie, deși clar că ăsta e de la guvern.
El trebuia să fie pus pe site. Trebuia ca ministrul nostru de finanțe să pună pe site în consultări, să poată să primească feedback, că bănuiesc că nu trăiește cu impresia că le știe pe toate. Și iarăși, știți ce am observat în tabelul ăla cu impozitele? Că lipsește liniuța de impozite pe micro. Or vrea să le elimine Lipsește complet.
Că, de fapt, din păcate, noi vorbim mult de problemele mici, nu de problemele mari. S-a vorbit atât de mult de microîntreprinderi, că avem vreo șapte, opt modificări, adică ordonanțe de legi de modificare a unui regim care aduce 0,2%, ceva la 100% din PIB. Că nu e ceva nemaipomenit.
Nu știu dacă mai țineți minte. În 2018, când domnul Dragnea și Vâlcov au mărit plaponul la un milion, de la 100 de mii, eu am zis atunci, este începutul sfârșitului pentru microîntreprinderi. S-a sărit calul.”, adaugă Biriș.
Ce obiective are Planul Fiscal pe Termen Mediu?
1. Consolidarea sustenabilității finanțelor publice ale României pentru perioada 2025-2031.
2. Asigurarea unei traiectorii de ajustare a deficitului bugetar pe 7 ani, având ca punct de pornire un deficit de 7,9% din PIB/2024 și o finalitate de 2,5% în 2031.
3. Un nou model de finanțe publice publice ale României începând din 2029. Să asigurăm finanțarea cheltuielilor din veniturile din economia internă.
4. Asigurarea unui ritm anual de investiții publice pentru a asigura absorbția integrală a fondurilor din Planul de Coeziune de 46 mld. e și peste 29,7 mld.€ din Mecanismul de Redresare și Reziliență.
5. Asigurarea predictibilității sistemului fiscal pentru perioada 2025-2031, ceea ce înseamnă creșterea veniturilor prin jaloanele 207, 208, 231 din PNRR privind reforma fiscală. O creștere a veniturilor curente de 0,5%/PIB din 2026.
Ipotezele care stau la baza proiectării cheltuielor bugetare 2025-2031
- Reducerea graduală ca %/PIB a cheltuielilor de personal de la 9,3% la 8,3%/PIB, prin creșterea moderată a cheltuielilor de personal, introducerea indicatorilor de performanță în domeniul salarizării, normativelor de cheltuieli, dar și prin restructurarea sistemului de facilități ale anumitor categorii de personal din sectorul public;
- Menținerea unei ponderi de circa 5% a cheltuielilor cu bunuri și servicii și reducerea lor treptată;
- Reducerea ponderii de cheltuieli în asistență socială de la 12,7%/PIB în 2025 la 10,7% în 2031;
- Creșterea ponderii cheltuielilor de investiții la 7,8%/PIB 2025, apoi la 7,7% în 2026 și 6,8% în 2025, când se terminăde implementat PNRR, ca mai apoi să menținem o pondere de peste 5%.
- Cheltuielile cu dobânzile cresc de la 2%/PIB/2025 la 3,5% în 2031.
Reforme pentru combaterea deficitului
- Reforma fiscală;
- Reforma impozitării micoîntreprinderilor, o mare parte din măsuri au fost implementate, arată documentul;
- Reforma administrării sistemului de impozite și taxe, care presupune:
– digitalizare
– reducerea gap-ului de impozite și taxe
– îmbunătățirea colectării
– actualizarea cadrului legal pentru insolvență;
4. Reforma sistemului de cheltuieli al operatorilor economici de stat/locali;
5. Restructurarea sistemului de cheltuieli publice;
6. Reforma salariului minim;
7. Reforma sistemului de salarizare ]n sistemul public;
8. Reforma pensiilor;
9. Reforma pensiilor speciale;
10. Reforma finanțării mediului de afaceri.