- Concordia: Opriți birocrația, ne sufocă.
- Concordia: În următorii 2-3 ani, fondurile europene sunt esențiale.
- Concordia: Ne paște recesiunea dacă nu aducem fiecare euro.
- Concordia: Știm cu toții situația deficitului.
- Concordia: Avem de făcut niște reforme dificile.
În următorii 2-3 ani, fondurile europene sunt esențiale pentru România. Iar dacă nu aducem fiecare euro în țară, ne paște recesiunea, spune Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia.
Vedem cât de tare încetineşte economia, ştim cu toţii situaţia deficitului. Efectiv nu ne permitem ca proiecte finanțate din fonduri europene să treacă pe bugetul național și să nu absorbim bani, mai spune el.
România nu are nevoie doar de autostrăzi şi reţele de electricitate, de şcoli şi spitale. Are nevoie de un aparat birocratic care nu e gândit în secolul 19, echipat în secolul 20 şi trimis să rezolve probleme în secolul 21. Digitalizarea acestei birocraţii nu este suficientă deşi rezultatul final ar trebui cu siguranţă să fie unul digital, simplu şi eficient. Este necesară o regândire, spunea recent Radu Burnete.
Ce spune Radu Burnete, director executiv, Concordia?
„Apropo de economie, ați văzut și dumneavoastră, astăzi, datele oficiale, care confirmă ceea ce noi am spus în ultima vreme și simțim că încetinește destul de tare. Și ăsta e un trend pe care îl vedem de un an, doi de zile. Noi ne obișnuiserăm cu creșteri de 4-5% în România. 0,2% nu e suficient și, mai ales, nu e suficient nici în contextul celălalt de care mă întrebați, ce facem cu deficitele externe. Vă aduc aminte că bugetul nostru pe 2025 e construit pe o creștere economică de 2,5%.
Noi de atunci am spus că ni se pare optimistă, având în vedere că am avut 0,2% pe T1, mi-e greu să cred că vom ajunge chiar și la 1,52% anul acesta. Deci, cred că, pentru economie, o prioritate zero este să vedem care sunt soluțiile pentru acest deficit. Nouă ne e clar că urmează o perioadă dificilă, nu ne așteptăm la miracole, dar e important să știm cum vom rezolva problema, pentru că asta va aduce niște decizii în lanț și în economie. Dacă cresc anumite taxe și impozite, antreprenorii și companiile se vor repoziționa. Deci, asta aș spune că e primul lucru pe care trebuie să-l facem. Și apoi, reiau ideea cu care m-ați citat în deschidere. Este absolut necesar să absorbim fiecare euro care ne vine de la Bruxelles. Altfel, o să avem mari probleme.
Pe de-o parte, o să avem mari probleme pentru că, dacă nu deplinim jaloanele din PNRR, proiecte deja începute vor trece pe fonduri naționale și nu ne permitem la un deficit de 9% să ni se întâmple asta, că ni se duce deficitul la 11%, 12% și nu mai coborăm de acolo. Deci, avem neapărată nevoie să facem acele reforme. Pe fondurile de coeziune suntem deja în al patrulea sau al cincilea an de implementare. Noi le-am început în 2021 și noi avem absorpția sub 10%.
Când o să absorbim restul de 90%? În doi ani de zile? E ceva profund neînregulă aici și problema principală pe fondurile de coeziune, nu PNRR, este că avem o birocratie sufocantă. Modul în care noi am înțeles să așezăm această birocrație, a administrării, implementării, verificării fondurilor europene, e profund greșit. Noi verificăm ce se lucrează oră de oră, nu rezultatul investițiilor pe care le fac antreprenorii sau administratorii din mediul public, pentru că și mediul public gestionează multe fonduri europene.
Oricine a avut neplăcerea, pot spune, să aibă un astfel de proiect știe la ce mă refer, și aici e nevoie de o regândire fundamentală de filozofie, care să ducă la o reducere masivă a birocrației, astfel încât, aceste fonduri nu doar să fie absorbite repede, pentru că contează și calitatea acestei absorpții. Nu putem să cheltuim toți banii doar pe pixuri și conferințe. Acești bani trebuie să meargă în zone productive ale economiei. E foarte important și cred că următorul guvern, după ce stabilizează un pic situația fiscal-bugetară, este al doilea loc unde trebuie să se uite foarte repede.
Cred că nevoia prioritară, din punctul ăsta de vedere, este un pic mai multă claritate și stabilitate politică, dar nu orice fel de stabilitate politică. Am avut, până la urmă, stabilitate politică și am folosit-o ca să facem niște deficite imense. Noi când spunem că avem nevoie de stabilitate politică, nu la asta ne referim. Ne referim, în primul rând că, nu cred că mai avem sau că ne mai permitem alegeri anticipate, nu știu ce referendumuri, că tot au declarații care de care mai colorate.
Deci, cred că e nevoie să se încheie acest lung sezon electoral și cred că avem nevoie de stabilitatea și de încrederea care ne vine din faptul că România nu va face viraje bruște în parcursul său și în felul în care e organizată economia. Rămânem nu doar membrii nominali ai UE, dar atașați valorilor europene, rămânem o economie de piață, nu ne apucăm de naționalizări, nu ne apucăm să alergăm investitorii străini pe stradă sau ce mai auzim în campania asta care uneori, am senzația că a scăpat de sub control.
Dacă facem lucrurile astea și nu mai aducem șocuri politice suplimentare mediului de afaceri românesc, eu cred că e suficient de matur astfel încât să treacă cu bine aceste turbulențe. Avem companii mult mai solide și mult mai experimentate decât aveam în precedenta criză din 2009-2010, care s-a simțit ca un tsunami. Dar asta nu înseamnă că mediul nostru privat e imbatabil și invincibil. Dacă politicienii își pun în cap, până la urmă, să ne facă probleme, ne vor face și -aș ruga să gândească de două ori și să vorbească o singură dată”, spune Burnete.