- Nazare, MFP: România a trăit iluzia unei economii în expansiune, susținută de împrumuturi, nu de resurse proprii.
- Nazare, MFP: Bugetele au fost construite pe estimări exagerate, iar deficitul a fost constant peste 6% din PIB.
- Nazare, MFP: Trebuie să reconstruim bugetul pe baze realiste, cu o colectare corectă și cheltuieli responsabile.
Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor, face un tabloul al Finanţelor româneşti la o săptămână de la preluarea mandatului. El spune că Finanţele României sunt vulnerabilizate, cu o fundaţie bugetară instabilă, bugete construite nerealist, cu estimări exagerate şi cheltuieli subevaluate, scrie ZF.
„Ani la rând ni s-a spus că România creşte. Ni s-a livrat iluzia unei economii în plin avânt, dar în realitate creşterea a fost împinsă în principal prin consum. S-au justificat astfel cheltuieli pe care, de fapt, nu ni le permiteam. Am uitat că nu cheltuiam banii noştri – ci, în cea mai mare parte, bani împrumutaţi”, spune ministrul Finanţelor.
Vedeţi mai jos postarea integrală:
„Prima săptămână de când am preluat, din nou, portofoliul Finanţelor. Ce am găsit şi cum arată România astăzi, faţă de acum cinci ani – în perioada primului meu mandat?
Am regăsit o economie vulnerabilizată în timp şi o fundaţie bugetară tot mai instabilă.
Ani la rând ni s-a spus că România creşte. Ni s-a livrat iluzia unei economii în plin avânt, dar în realitate creşterea a fost împinsă în principal prin consum. S-au justificat astfel cheltuieli pe care, de fapt, nu ni le permiteam. Am uitat că nu cheltuiam banii noştri – ci, în cea mai mare parte, bani împrumutaţi.
Bugetele au fost construite nerealist, cu estimări de venituri exagerate şi cheltuieli subevaluate. Iar pentru că nu s-au luat măsuri de corecţie la timp, România a intrat într-o spirală de deficite permanente.
Realitatea este una singură: în ultimii cinci ani, deficitul bugetar al României a fost constant peste 6% din PIB, atingând vârfuri critice de peste 9%. Totul, în condiţiile în care regula europeană recomandă un prag de maximum 3%.
Am întins plapuma mai mult decât ne permiteam, ignorând regulile jocului. Consecinţele? Dobânzi mai mari la împrumuturi, încredere şubrezită, iar datoria publică s-a dublat.
Şi, cu toate acestea, ne-am comportat ca şi când resursele ar fi inepuizabile. Am trăit pe datorie, pe banii – tot mai scumpi – ai altora, fără să ne preocupe cu adevărat cum generăm bani sănătoşi, din interior. Cum creştem o economie competitivă, inovatoare, rezilientă, capabilă să susţină ritmul cheltuielilor publice.
Astăzi, punctul critic de la care plecăm este clar: reconstrucţia bugetului de stat pe baze solide. Avem o întrebare fundamentală de pus – şi de asumat: ce putem colecta corect şi eficient şi, mai ales, cât ne permitem să cheltuim în mod realist?
E momentul adevărului. Să ne privim în oglindă, să recunoaştem greşelile şi să avem curajul schimbării. Este singura cale prin care România poate merge mai departe, cu demnitate şi cu un model economic viabil.”