- Maioreanu, eToro: Deficitul bugetar al României este cel mai mare din UE.
- Maioreanu, eToro: România are timp să evite o criză precum cea a Greciei.
- Maioreanu, eToro: Ratingul de credit e la un pas de categoria „junk”.
Situația actuală a datoriei României prezintă o paralelă îngrijorătoare cu cea a Greciei în primele etape ale crizei datoriilor suverane din 2009-2012. Există însă și diferențe importante, cum ar fi nivelul mult mai scăzut al datoriei și momentul în care ne aflăm, întrucât suntem încă într-o fază suficient de timpurie pentru ca măsurile fiscale decisive să prevină adoptarea unor măsuri de austeritate drastice care ar conduce la dificultăți ale economiei. Cu toate acestea, contextul actual al datoriei țărilor la nivel mondial este mai dificil decât era acum 15 ani, spune Bogdan Maioreanu, analist de piață, eToro.
Care sunt lecțiile crizei fiscale din Grecia?
Criza fiscală din Grecia a început cu un model similar de creștere necontrolată a cheltuielilor. Deficitul bugetar al țării a explodat de la niveluri gestionabile și a ajuns la peste 15 % din PIB în 2009. Raportul dintre datorie și PIB era de 115%, al doilea cel mai mare din UE, după Italia, cu 116%.
Dezvăluirea neregulilor statistice și a subestimării deficitului de către guvernele anterioare a creat o combinație nefastă între o poziție fiscală nesustenabilă și o lipsă de credibilitate.
Criza datoriei suverane a Greciei a dus la una dintre cele mai severe contracții economice din istoria modernă. Și totul a început cu un deficit bugetar nesustenabil.
Care e poziția bugetară a României în prezent?
Deși România este încă departe de acest scenariu, deficitul bugetar, care pare atât de dificil de redus, este îngrijorător, deoarece poate contribui la o creștere accentuată a datoriei publice.
Datoria publică a României ajunge la 56,3% din PIB în februarie 2025 și este însoțită de unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE, de 9,3% din PIB în 2024.
Deși nivelul datoriei rămâne semnificativ sub nivelurile maxime înregistrate de Grecia în perioada crizei, proiecțiile actuale sugerează că traiectoria datoriei României ar putea ajunge la 63% din PIB până în 2026, în scenariile de referință, cu posibile creșteri până la 70% din PIB până în 2028, dacă nu se vor lua măsuri de corecție fiscală suficiente.
Care e oportunitatea acțiunii preventive?
Există însă o diferență esențială: momentul în care ne aflăm. România are posibilitatea de a implementa măsuri corective și de a menține creșterea economică înainte de a atinge niveluri nesustenabile ale datoriei.
Experiența Greciei constituie un avertisment clar că este esențial să se ia măsuri fiscale decisive din timp pentru a preveni un proces de ajustare mult mai sever ulterior.
Care e contextul global al datoriei și riscurile sistemice?
Cu toate acestea, situația globală actuală este mai complexă decât era acum 15 ani. Deficitul generat de pandemie duce la o creștere fără precedent a datoriei globale, care depășește 323 mii de miliarde de dolari în 2024, transformă fundamental peisajul investițional și creează provocări și oportunități complexe care remodelează strategiile de portofoliu la nivel mondial.
Care e impactul datoriilor globale asupra investițiilor?
Această datorie reprezintă aproximativ 326% din PIB-ul global și nu este doar o preocupare statistică. Este o forță sistemică care redefinește modul în care investitorii abordează riscul, randamentul și alocarea activelor pe toate piețele.
În plus, inflația post pandemie duce la o creștere a ratelor dobânzilor, iar datoria este dificil de gestionat chiar și pentru economii mature precum SUA sau Marea Britanie, iar plățile dobânzilor consumă o parte din ce în ce mai mare din bugetele naționale, adaugă Maioreanu.
Care e reacția investitorilor la deteriorarea sustenabilității fiscale?
Investitorii asistă la o schimbare fundamentală, în care veștile economice pozitive sunt umbrite de îngrijorările care cresc cu privire la sustenabilitatea fiscală.
Erodarea bonității suverane reprezintă probabil cea mai profundă provocare cu care se confruntă investitorii în prezent.
În grupul G20 al economiilor dezvoltate, cel mai mare raport datorie – PIB aparține Japoniei, cu 235%, urmată de Singapore (173%), Italia (135%) și Statele Unite (124%).
În Europa, țara cu cel mai mare raport datorie/PIB este Grecia (154%), urmată de Italia (135%) și Franța (113%).
Zona euro se situează la 87%. Germania se situează la 63%.
Dintre țările est-europene din UE, Ungaria se situează la 73%, Slovenia la 67%, Slovacia la 59% și Croația la 58%.
Polonia se situează la un nivel similar cu România, cu 55%, dar cu un deficit bugetar mai mic.
În comparație cu acestea, datoria României nu se află la un nivel foarte ridicat, iar problema noastră principală este însă deficitul bugetar, cel mai mare din UE și ratingul de țară.
Cum arată ratingul de credit al României?
Standard & Poor’s și Fitch acordă României ratinguri de credit BBB-, cu perspectivă negativă. Ratingul de credit acordat de Moody’s e stabilit ultima dată la Baa3, tot cu perspectivă negativă.
Acest lucru înseamnă că România se află la un singur nivel fragil deasupra categoriei „junk”, în care investițiile nu sunt recomandate.
Toate cele trei agenții recomandă reducerea deficitului bugetar și avertizează asupra provocărilor legate de implementare, fără măsuri fiscale decisive și credibile.
E nevoie de stabilitate economică
La nivel global, investitorii sunt într-un proces de căutare a calității în toate clasele de active și caută active cu fundamentele solide și expunere redusă la efectul de levier. Acesta este un alt motiv pentru care menținerea ratingului de credit al țării și evitarea căderii în categoria „junk” devine foarte importantă.
În acest caz ipotetic al pierderii ratingului investițional, noul guvern ar putea avea dificultăți în găsirea creditorilor dispuși să cumpere datoria sa și ar plăti eventual dobânzi mult mai mari decât în prezent, ceea ce ar exercita presiuni suplimentare asupra bugetului, deoarece s-ar cheltui mai mulți bani pentru serviciul datoriei și refinanțare, continuă Maioreanu.
Care sunt direcțiile esențiale pentru politica fiscală a României?
De aceea, dincolo de evitarea posibilei pierderi a finanțării UE, viitorul guvern al României ar trebui să abordeze provocările legate de deficit și datorie prin reforme guvernamentale și fiscale, un plan credibil și o strategie de implementare realistă.
Declarațiile politice cu privire la reducerea cheltuielilor inutile nu vor fi suficiente, deoarece piețele au învățat să fie sceptice față de astfel de promisiuni, mai ales dacă luăm în calcul istoricul care arată incapacitatea guvernelor recente de a realiza reforme de reducere a costurilor, conchide Bogdan Maioreanu.