- Bolojan: Ţinta de deficit propusă pentru 2026 trebuie să se apropie de 6%.
- Bolojan: Lunile noiembrie şi decembrie vor fi hotărâtoare pentru buget.
- Bolojan: În noiembrie, urmează alte măsuri pentru reducerea cheltuielilor.
Masurile din ultima vreme reduc consumul dar nu rezolva problema deficitului, spune Bogdan Belciu, cofondator și partener, Valorem Business Advisory. Ce spune el despre executia bugetara din primele 9 luni din an? Încasările din TVA in termeni reali sunt mai mici ca in 2024 La capitolul venituri bugetare, singura creștere notabila este la capitolele „Impozit pe profit, salarii, venit si câștiguri din capital” si „Contribuții de asigurări”.
Ce spune Bogdan Belciu, cofondator și partener, Valorem Business Advisory, pentru Aleph Business?
“Depinde foarte mult de ce se va întâmpla în restul anului. Urmărind evoluția din anul acesta, lună de lună, suntem pe exact aceeași traiectorie ca anul trecut. Anul trecut am avut un deficit bugetar de 8,65 la sută, nu de 8,4 la sută în termeni cash, pentru că ceea ce raportează Ministerul de Finanțe reflectă plățile efectuate. Deficitul bugetar în termeni ESA, care ține cont și de sumele întârziate la plată, anul trecut a fost de 9,4 la sută. Deci, dacă nu se schimbă nimic în următoarele trei luni de zile, să spunem, avem toate șansele ca deficitul ESA să fie tot în jurul a nouă și ceva la sută, 9,3 – 9,4 la sută.”
Ce riscuri ar putea apărea dacă România nu reușește să respecte ținta de deficit propusă pentru 2026, de 6% din PIB?
“Aceasta este problema cea mai mare, pentru că anul acesta, până una-alta, cel puțin, nu am reușit să reducem deloc cheltuielile. Nu am redus nici investițiile care nu sunt atât de productive, care nu generează valoare economică. Deci, practic cheltuim la fel de mulți bani ca până acum. În schimb, au fost luate niște măsuri care au afectat semnificativ consumul, respectiv creșterea de TVA și diverse alte mecanisme de taxare suplimentară care afectează economia, care reduc consumul și care probabil vor duce la o scădere economică sau, în cel mai bun caz, o plafonare a creșterii economice, care oricum era foarte, foarte mică. Deci aici este problema. Practic, am luat deja niște măsuri dure care au un impact negativ asupra economiei, dar nu am obținut nimic și anul viitor o să o dăm de la capăt. Măsurile care au fost luate nu au avut impact bugetar. Deci creșterea TVA e adevărat că în valoare absolută încasă mai mult TVA, dar trebuie să ținem cont de inflație. Dacă dăm la o parte inflația în termeni reali, deflatat sau ca procent din PIB, încasările din TVA până una-alta nu sunt deloc mai mari decât anul trecut. Deci ce taxe putem să mai creștem la anul, care să chiar genereze niște venituri suplimentare? Rămâne de văzut. Ne reîntoarcem la ideea de fond care trebuia să fie implementată de anul acesta, respectiv reducerile de costuri. Însă, dacă împărțeam reducerile de costuri pe 2 ani de zile, poate era suportabil. Dacă le vom face pe toate anul viitor pentru a scădea deficitul de la 9 la sută la 6 la sută, va fi destul de neplăcut și se va suprapune peste o economie care deja gâfâie. În urma măsurilor care au fost luate la anul acesta, dar care nu au condus la niciun rezultat până acum.”