Conform noului Raport asupra inflaţiei al BNR, prezentat joi de guvernatorul Mugur Isărescu, inflaţia va atinge la finele acestui an la 12,5%, după un maxim de peste 14% în luna iunie.
În 2023 inflaţia ar urma să scadă la o cifră în trimestrele II, III şi IV şi să ajungă la 6,7%.
În acelaşi timp, fără schemele de compensare acordate pentru energie, indiccatorul ar fi urcat la un maxim de 20%, faţă de 14%, a subliniat guvernatorul BNR.
”Fenomenul inflaţiei este unul european, dacă nu global, cu o tendinţă generalizată. Dacă ne consolează cu ceva, România nu mai este pe locul 1 la inflaţie în UE, avem 7-8 ţări înaintea noastră, inclusiv ţări din zona euro. Vedem Ţările Baltice, Cehia, Olanda, în mod curios, şi inclusiv Bulgaria, o ţară care are curs fix, fără deficitele fiscale pe care le are România”, a spus guvernatorul BNR Mugur Isărescu joi, când a prezentat raportul asupra inflaţiei.
Isărescu a subliniat creşterea extrem de rapidă a preţurilor începând cu iulie 2021, pe fondul majorării preţurilor la energie şi al adâncirii sincopelor din lanţurile internaţionale de valoarea adăugată cauzate de sancţiunile aplicate Rusiei, reticenţa companiilor legate de relaţiile comerciale cu Rusia şi iminenţa unor noi seturi de măsuri în T1.
Isărescu a subliniat şi episoadele de panică apărute în această perioadă, pe piaţa valutară, cauzat de lipsa fizică a bancnotelor, dar episoadele d epe piaţa alimentară, în special uleiul, dar şi la carburanţii auto. „Nu ne strică ceva mai multă calm. Agitaţia e caracteristică perioadelor de criză. Autorităţile asta trebuie să transmită: mai calm. Am înţeles şi eu mesajul. Mai bem un ceai de tei”, a spus Isărescu.
Isărescu a reluat ideea Băncii Centrale Europene, care a admis că a greşit cînd a caraterizat creşterea preţurilor drept un fenomen tranzitoriu şi a admis că inflaţia va dura. Factorul major care va influenţa este energia şi preţul acesteia, a spus Isărescu.