- Expunerea românilor pe creditele în valută e la doar 8,5%.
- În segmentul corporate, 52% sunt credite în lei (120,3 mld. lei).
- În tot sistemul bancar, doar 30% sunt credite în valută.
- Creşterea cursului afectează o mică parte din debitorii retail.
- Majoritatea debitorilor retail au finanţări în lei.
- În ultimii 5 ani, cursul valutar crește cu doar 4%.
- În 2023 şi 2024, cursul se blochează la 4,97 lei/euro.
- O creştere a cursului peste 5 lei/euro nu înseamnă mai nimic.
- Dacă ajunge la 5,02 sau 5,05 lei/euro, creşterea este de numai 1%-1,6%.
- T1/2025: Rezervele valutare ajung la 62 mld. euro.
BNR are suficientă rezervă valutară pentru a controla situaţia cursului, mai ales că în aprilie, Ministerul Finanţelor a ieşit pe piaţa internaţională printr-o emisiune de obligaţiuni în euro şi dolari. BNR are o linie deschisă cu Banca Centrală Europeană, prin care poate accesa în orice moment 4 miliarde de euro.
Reacţia investitorilor este normală, după ce premierul Marcel Ciolacu şi-a dat demisia, iar PSD a anunţat că iese de la guvernare. Ceea ce creează o stare de instabilitate politică şi guvernamentală.
Piaţa valutară s-a mai calmat în a doua parte a zilei, după începutul tensionat de dimineaţă când cursul a urcat rapid, de la 4,98 lei/euro la închiderea de luni până la 5,09-5,1 lei/euro, maximul zilei de la ora 12.00. De la acest nivel cotaţiile au început să scadă, după intervenţiile BNR, până la 5,03-5,04 lei/euro la ora 13.00, când BNR a afişat un curs de 5,037 lei/euro. La ora 14.30, pe interbancar, cursul era la 5,06 lei/euro.
Pentru a stabiliza piaţa, BNR a început să restrângă lichiditatea în lei, ceea ce duce la creşterea dobânzilor la lei şi temperarea ieşirilor de capital. Prin dobânzile mai mari din piaţă, BNR vrea să facă leul atractiv pentru investitorii care îşi plasează banii în titlurile de stat româneşti şi finanţează bugetul. Rezervele valutare ale Băncii Naţionale sunt de 62,4 mld. euro, o rezervă care acoperă masa monetară în circulaţie şi depozitele pe termen scurt.
Ce spune Cristian Păun, profesor de economie la ASE, pentru Aleph Business?
Ce urmează pentru cursul valutar pe termen scurt și mediu?
„Având în vedere acele dezechilibre pe care le-ați enunțat și dumneavoatră, situația rămâne una sensibilă și rămâne una vulnerabilă la orice eveniment suplimentar, nefavorabil, care ar putea să bulverseze economia, mai ales economia privată din România. Dumneavoatră ați spus acolo că valuta pe care o are în momentul de față Banca Națională acoperă masa monetară, citând Banca Națională. Dar valuta pe care o are Banca Națională în rezervă ca să poată apăra cursul, trebuie să acopere și deficitul comercial, adică faptul că avem importuri mai mari decât exporturi și avem acolo aproape 30 de miliarde de euro. Trebuie să acopere și o bună parte din investițiile străine, care se pot retrage la un moment dat din România, pe fondul riscului sistemic.
Această valută, evident că trebuie să acopere și tendința românilor de a economisi mai degrabă valută, și nu lei, când vine o problemă peste ei. Deci, rămâne vulnerabilitatea, pentru că rezerva internațională a Băncii este una totuși limitată. Chiar dacă Banca Națională ne asigură că există suficientă valută, ea nu poate fi suficientă într-o situație de criză majoră. Iar, faptul că are o linie deschisă cu Banca Centrală Europeană, și aia este foarte limitată din punct de vedere a lichidității, deci rămâne această idee de a fi prudenți în continuare și de a avea grijă de viitorul nostru, astfel încât să nu facem tot posibilul să stricăm și mai mult ceea ce am reușit să reparăm în țara asta, poate prea puțin sau mult prea mic pe cât ne-am fi dorit. Dar totuși, această țară, încet-încet, are o anumită dezvoltare și o anumită creștere economică”, spune el.
Dacă guvernul nu va veni cu măsuri mai concrete, credibile, situaţia finanţelor publice nu se va îmbunătăţi, iar presiunea asupra creşterii taxelor şi impozitelor va fi prea mare pentru ca cineva să se mai opună. Ce e de făcut?
„Evident că această creștere de taxe trebuie să fie ultima soluție și ea este, de fapt, o nonsoluție, într-un final. Pentru că nu va rezolva problema, ci o va complica și mai tare. Ce este de făcut? Foarte simplu. În primul și în primul rând trebuie să rezolvăm problema blocajelor pe fondurile europene. Avem niște blocaje acolo nepermise pentru o țară care depinde atât de mult de aceste fonduri și care a pornit foarte multe proiecte, inițiative, bazându-se că acei bani vor veni odată cu reformele pe care refuzăm să le facem. Deci reforme și fonduri europene, sunt un prim-pas foarte important. Trebuie să atragem noi investitori străini, nu să îi gonim cu tot felul de mesaje peligroase, că ne luăm companiile înapoi, ne luăm resursele înapoi, naționalizăm totul și apoi trebuie să vedem rezolvarea problemei de TVA.
Adică, colectare mai bună, real mai bună, prin rezolvarea acelui TVA, rezolvarea problemei evaziunii, contrabandei, contrafacerii cu tot felul de produse, de la produse din tutun și așa mai departe. Trebuie să vedem și să rezolvăm odată problema cheltuielilor statului, și nu prin mimarea acestei rezolvări, tăiem banii. Trebuie făcută o reformă a administrației centrale și locale din România și aici, iarăși, este foarte mult de muncă. Dacă tu ratezi toate aceste cinci aspecte și vii în fața cetățenilor și le spui „dom’le, eu nu pot să fac nimic din toate cele cinci, cresc taxele”, normal că cetățenii sunt supărați pe tine și îți dau acest semnal „dom’le, nu vrem asta, vrem să ai rezultate pe cele cinci direcții de care vorbeam eu”, adaugă el.