- Dobânda-cheie e acum la 6,5%.
- Analiștii prognozează menținerea dobânzii-cheie la 6,5%.
- Erste: Reducerea este posibilă din august.
Zi pentru decizii la BNR. Consiliul de administrație se reunește astăzi pentru a patra ședință de politică monetară din 2025. Dobânda-cheie rămâne neschimbată la 6,5% încă din noiembrie 2024, iar majoritatea analiștilor se așteaptă ca și astăzi să fie păstrată. Însă presiunile cresc. Economia încetinește, creditarea e în frână, iar costurile de finanțare rămân ridicate. În același timp, inflația și incertitudinile fiscale îi țin pe decidenți în gardă.
Cristian Păun, profesor de economie, ASE?
„Eu, deocamdată, nu cred că va fi o decizie într-o direcție sau alta. Va fi tot o decizie care va conserva situația. Pentru că nu știu încotro se va duce votul românilor. Este esențial acest vot și el va putea schimba radical situația economică a României. În ambele scenarii situația este proastă, doar că o variantă va putea face ca această situație să fie una și mai proastă decât o avem în momentul de față. Cealaltă poate da o speranță ca lucrurile să se remedieze.
Noi avem, în continuare, o problemă foarte mare a deficitului și cât timp nu rezolvăm problema deficitului, nu are sens să punem paie suplimentare pe foc, pentru că ar aduce, în momentul de față, dobânda în jos. Până la urmă, tu creezi o situație artificială, pentru că această dobândă este o dobândă de care beneficiază, în primul rând, statul român și mai puțin cetățenii. Deci, de dobândă de referință de la Banca Centrală, primul care se beneficiază de treaba asta este statul. Ori, în momentul acesta, dacă tu duci dobânda în jos, nu faci altceva decât să pui paie pe foc, să încurajezi împrumuturile statului, să încurajezi ca statul să nu facă reforme, să nu reducă cheltuielile, să nu găsească soluții reale și economice la acest deficit.
Noi nu mai trebuie să rezolvăm problema deficitului prin pseudo-soluții. Iar, în cazul ăsta dobânda de referință este o pseudo-soluție. Plus că, n-am scăpat încă de presiunile inflaționiste. Atâta timp cât inflația este la nivel maxim în UE, nu putem să avem o dobândă care să nu includă în ea această inflație. Eu când depun bani la bancă ca deponent, eu mă aștept ca acei bani să fie remunerați măcar cu rata inflației, ca să nu pierd puterea de cumpărare a depozitelor mele. Ori, băncile, dacă trebuie să îmi plătească mie rata inflației, ele trebuie să perceapă rata inflației la creditele pe care le dau din acele depozite ale mele. Pentru că băncile nu au banii lor, nu au capitalul lor. Cea mai mare parte a capitalului în bănci provine de la depozitele bancare.
Deci, este logic să existe o legătură directă între inflație și dobândă. Vom scăpa de dobânzile mari când vom scăpa de inflație mare, vom scăpa de inflație mare când vom scăpa de deficitele excesive pe care le avem de ceva vreme. Nu, eu cred că nici nu va crește, nici nu va scădea dobânda-cheie, va rămâne la fel în această ședință. Există, însă, perspectiva ca dacă, după alegeri se iau măsurile care trebuie luate, dacă apare un guvern susținut de o majoritate consistentă în parlament pro-europeană, pro-occidentală, există șanse ca economia să se redreseze, deficitul să se redreseze, să primim și banii ăia de la Uniunea Europeană și, în final, să putem să scădem și această dobândă de referință.
Dacă guvernul nu face nimic, degeaba sperăm noi ca prin politica monetară să rezolvăm problemele acestei țări. Cum se rezolvă? Prin reforme, prin măsuri economice, prin atragerea de investitori din lumea asta globală în care trăim, printr-o mai mare integrare în economia europeană, adică prin niște soluții care sunt pe masă. Ori, acelea trebuie aplicate și atunci vom vedea și dobânzile că vor scădea în mod natural și Banca Centrală nu va face decât să confirme că și dobânda de referință trebuie să scadă.
Din punctul meu de vedere, ca economist liberal, dacă mă întrebați, dobânda de intervenție a Băncii Centrale peste tot în lume ar trebui să fie cea mai mare dobândă din piață, nu cea mai mică dobândă din piață, pentru că ea trebuie să penalizeze acele bănci care nu aleargă după depozite, care nu fac rost de capital din piață și atunci, în loc să se ducă la Banca Centrală stimulate de o dobândă mică, negativă de multe ori, mai bine să le trimiți să facă rost de acest capital. Plus că, ele aleargă foarte mult după banii din tiparniță, dobânda de referință referindu-se la tiparnițe, până la urmă, atunci când dau de un stat lacom în resurse, care nu reușește să se reformeze, dar e lacom în resurse.
Deci, eu nu am așteptări foarte mari și cred că niciun economist care a mai citit puțină economie nu ar trebui să aibă așteptări foarte mari de la această dobândă de referință. Noi, cu toții, cei care luăm credite de la bănci, fie că vorbim de firme, fie că vorbim de persoane fizice, noi trebuie să ne uităm la partea cu inflația, dacă vrem să vedem o scădere de dobândă în perioada următoare și să decidem în consecință. Până nu scade inflația, nu are sens să exagerăm cu împrumuturile, trebuie să fim prudenți și această prudență e valabilă și pentru statul român. Din păcate, statul român e cam un sat fără câini în momentul ăsta. Sper să se redreseze problema cât de curând”, spune Păun.