- Băncile plasează zilnic peste 20 mld. lei la BNR și obține randamente sigure în lipsa cererii de creditare.
- ROBOR la 3 luni scade lent, în ciuda excedentului de lichiditate, și se menține la 6,51% în septembrie.
- Creditarea companiilor în lei frânează abrupt în vară, cu o creștere anuală de doar 1% în august.
Într-un context economic dominat de stagnare și incertitudine, băncile din România continuă să plaseze masiv lichiditatea excedentară la BNR, la dobânda de 5,5%, în loc să o canalizeze spre creditarea economiei reale. Deși sistemul bancar înregistrează un excedent de lichiditate de peste 20 miliarde lei în septembrie 2025, piața creditelor încetinește semnificativ, iar ROBOR la 3 luni scade lent și se menține peste nivelul dobânzii de politică monetară, în jurul a 6,5%. În spatele acestor evoluții se află prudența băncilor, lipsa clienților bancabili și efectele persistente ale politicilor fiscale și monetare restrictive, scrie Ziarul Financiar.
Avem lichiditate în exces, dar fără apetit de creditare
După o perioadă de stres financiar în primăvară, când BNR intervine pentru a apăra cursul și a susține leul, piața interbancară își revine puternic în semestrul doi. Astfel, în lunile iulie, august și septembrie, sistemul bancar revine pe un puternic excedent de lichiditate și ajunge la o medie zilnică de peste 20 miliarde lei în septembrie.
Totuși, această lichiditate nu se traduce printr-o revigorare a creditării. Dimpotrivă, în ciuda faptului că economia are nevoie acută de finanțare, băncile continuă să evite asumarea de risc și preferă să plaseze fondurile la BNR, la o dobândă sigură de 5,5%, prin facilitatea de depozit. Motivele invocate frecvent includ lipsa firmelor bancabile, accesul facil al multinaționalelor la finanțare externă și incertitudinile fiscale.
Economia stagnează, dobânzile rezistă, iar intermedierea financiară rămâne la pământ
În paralel, creșterea economică aproape că se oprește, cu un avans de doar 0,3% în primul semestru din 2025. Creditarea privată încetinește și ea, cu o creștere medie de 9% în S1, însă ritmul scade accelerat în vară, în special pe segmentul corporate în lei.
Deși analiștii estimau că BNR ar putea permite o relaxare monetară “tacit permisivă”, prin menținerea excedentului de lichiditate, efectele asupra dobânzilor de piață au fost limitate. ROBOR la 3 luni coboară doar marginal, de la 6,6% în august la 6,51% în septembrie, în continuare peste dobânda-cheie, menținută la 6,5% din cauza presiunilor inflaționiste și a politicilor fiscale restrictive.
În acest context, România rămâne la coada Europei la intermediere financiară, cu un raport credite/depozite de circa 70%, față de media UE de 100%. Sistemul bancar preferă siguranța câștigurilor de la BNR în locul stimulării economiei prin creditare, într-un cerc vicios care perpetuează stagnarea economică și subdezvoltarea financiară.