Aurelian Dochia, economist: Vom ajunge la o dobândă de referință de 2% în zona euro și, evident, că asta creează speranțe că zona euro va da semne de revigorare a creșterii economice

Inflația în zona euro scade la 1,9% în luna mai, de la 2,2% în luna aprilie, arată datele preliminare estimate ale Eurostat.

Principalele componente: prețurile alimentelor, alcoolului și tutunului înregistrează o creștere de 3,3% de la an la an, costul serviciilor crește cu 3,2% an/an, iar prețurile energiei scad cu 3,6% față de aceeași lună din 2024. Este pentru prima dată din septembrie 2024 când inflaţia coboară sub ţinta de 2% a BCE.

Ce spune Aurelian Dochia, economist?

„Cu datele publicate astăzi, este deja aproape o certitudine că joi Banca va decide scăderea dobânzii. Vom ajunge la o dobândă de referință de 2% în zona euro și, evident, că asta creează speranțe că zona euro va da semne de revigorare a creșterii economice, pentru că, din păcate, toate datele privind creșterea economică până acum au fost dezamăgitoare.

Cea mai mare economie europeană, Germania, este foarte dependentă de un model economic care a funcționat în anii trecuți, dar care acum este pus sub semnul întrebării, respectiv exporturi foarte mari către piețe importante precum China, Rusia, Statele Unite. Toate aceste piețe, din diferite motive, sunt într-un fel restrânse pentru Germania și, din acest motiv, economia germană stagnează de ceva vreme și, din păcate, nici această scădere a dobânzilor către Banca Centrală Europeană nu constituie o garanție că își poate reveni foarte repede. Dar, evident, că pentru mediul de business, reducerea dobânzii este o veste bună și, pentru consumatori, de asemenea. Familiile care au credite și care doresc să se împrumute, probabil că vor plăti dobânzi ceva mai reduse în perioada următoare.

România are, nu numai în luna aprilie, ci de ceva vreme, această poziție de țară cu cea mai ridicată inflație din Uniunea Europeană. Cauzele sunt multiple. Așa cum spuneam, există și un fenomen fundamental care ține de recuperarea decalajelor față de Uniunea Europeană, față de media Uniunii Europene, pe toate planurile, și asta probabil că, pe termen lung, creează o presiune către creșteri de prețuri ceva mai ridicate în România.

Dar, evident, că sunt și cauze locale. De exemplu, anul trecut a fost un an agricol mai slab, care a pus presiune mai mare pe prețuri. În acest an, în 2025, se anunță un an agricol mult mai bun și putem spera că, cel puțin, prețurile produselor agricole vor avea o influență pozitivă asupra inflației.Cu toate acestea, Banca Națională a României și-a modificat prognoza de inflație pentru sfârșitul anului 2025 de la 3,8%, cât o aveam înainte, la 4,6%. Și majoritatea analiștilor de pe piață consideră că o prognoză de 5% de inflație este mai realistă.Rămâne să vedem cum vor evolua lucrurile, pentru că sunt multe aspecte care nu țin nici de posibilitățile Băncii Naționale de a influența inflația și nici de ce se întâmplă în economia euro-românească. Suntem puternic integrați în economia europeană și, prin aceasta, în economia mondială, unde știm bine că sunt multe, multe evenimente cu impact negativ asupra performanței economice și asupra inflației, care se desfășoară în acest timp”, spune Dochia.

Exit mobile version