- Datoria pe termen scurt a României ajunge la 19,7% din total.
- Este cel mai ridicat nivel al datoriei pe termen scurt din august 2023 încoace.
- Datoria publică guvernamentală ajunge la 990,84 mld. lei.
- Datoria publică guvernamentală ajunge la 56,3% din PIB.
- 4 iunie: Comisia Europeană analizează măsurile României.
- România are deficit ESA de 9,3%, cel mai mare din UE.
- Guvernul încheie T1/2025 cu un deficit bugetar de 43,6 mld. lei.
- T1/2025: Deficitul bugetar crește cu 7 mld. lei vs T1/2024.
- T1/2025: Deficitul bugetar ajunge la 2,28% din PIB.
- Deficitul de cont curent urcă la 7,6 mld. euro în T1/2025.
- Deficitul de cont curent crește cu 80% în T1/2025 față de T1/2024.
- Datoria externă pe termen lung are +1,2% în T1/2025 față de T4/2024.
- Datoria externă pe termen lung ajunge la 156,8 mld. €.
- PIB-ul României stagnează în T1/2025 față de T4/2024.
Datoria guvernamentală pe termen scurt a României, adică cea care trebuie rambursată în termen de 12 luni sau mai puțin, ajunge la final de februarie la o pondere de 19,7% din totalul datoriei în lei, arată cele mai recente date ale Ministerului de Finanțe, de la final de februarie.
Acesta este cel mai ridicat nivel al datoriei pe termen scurt din august 2023 încoace, iar comparativ cu finalul lui 2023, creșterea este una relativ abruptă, de la o pondere de 16,5% în total datorie în lei.
Ea este explicată de intrarea sub termenul de 12 luni a unor plăți semnificative în contul rambursării datoriei și de creșterea finanțărilor pe termen scurt în final de 2024.
Ce spune Aurelian Dochia, economist?
„Așa cum s-a menționat, sunt doi factori. Pe de-o parte au ajuns la scadență unele datorii mai vechi care trebuie plătite în următoarele 12 luni și, pe de altă parte, într-adevăr, Ministerul Finanțelor, din sfârșitul anului trecut, de prin noiembrie, de când au fost alegerile, a fost într-o perioadă în care a sperat mai mult la împrumuturi pe termen scurt. Și mare parte din acestea au fost prin programele Fidelis și Tezaur adresate populației din România. Acești doi factori sunt esențiali în explicația acestei evoluții.
Trebuie să spun că, deocamdată, nu este nimic îngrijorător în faptul că a crescut la 19,7% ponderea datoriei pe termen scurt. Aș fi îngrijorat dacă lucrurile ar continua în direcția asta și s-ar atinge limita de 25%, pentru că, să ne amintim, Ministerul Finanțelor are o structură a datoriei care presupune că datoria pe termen scurt ar putea să fie de maxim 25%. Nu suntem încă acolo.
Și, într-adevăr, există niște vârfuri de plată în datorie. În 2026 și 2027 sunt sume foarte mari care vin la scadență și care vor crea o povară pentru bugetul României. Și anul ăsta există o tensiune. Ministerul Finanțelor trebuie să se împrumute. Dar ceea ce este important este că Ministerul Finanțelor a reușit să aibă cea mai mare parte a datoriei în lei. Sunt 53% ponderea datoriei în lei. Și pentru o țară precum România, ponderea datoriei în lei nu reprezintă nici un risc. Datoria în monede naționale nu reprezintă niciodată un risc. În timp ce datoria în monede străine, în euro și în dolari, așa cum avem în restul datoriei, aici pot să apară probleme și tensiuni.
Așa că părerea mea este că Ministerul Finanțelor și Departamentul de Trezorie, pe care îl urmăresc de multă vreme, stăpânește bine tot acest mecanism al împrumuturilor și rostogolirii datoriei. Și până acum a făcut față foarte bine. Sunt convins că vor ști să-și îndeplinească țintele și de acum înainte.
Este inconfortabil să ai multă datorie pe termen scurt, sub 12 luni, deci vorbim de o datorie sub 12 luni. Pentru că, evident, povara pe care o pune pe buget de la lună la lună este destul de mare. Și modul în care Ministerul de Finanțe se împrumută pe piață pentru a plăti această datorie și, în plus, pentru a face față deficitului bugetar din 2025, care până acum nu pare să evolueze foarte încurajator, avem o țintă ca deficitul bugetar din 2025 să fie 7% din produsul intern brut și deja primele luni de execuție nu arată că ne vom încadra în această țintă de 7%, sau cel puțin nu cu prea multă ușurință, mai ales având în vedere toate aceste turbulențe produse de situația politică, care au avut impact asupra tuturor piețelor financiare.
Bursa de valori a scăzut, dobânzile pe piețe au crescut, moneda națională s-a depreciat semnificativ, deci toate piețele financiare au reacționat negativ la situația politică. Să sperăm că de acum încolo, din punctul ăsta de vedere, lucrurile se vor calma și vom intra în normalitate și asta va ajuta și Ministerul Finanțelor să-și realizeze țintele și să le reușească să realizeze împrumuturi în continuare, în termeni mai favorabil și cu termene mai lungi decât 12 luni, așa cum s-a întâmplat în ultima parte.
Pentru că structura datoriei în România este în mare parte constituită din această datorie sub 12 luni și există cel mai mare volum de 30% cred că din datorie, care este până la 3 ani, între 1 și 3 ani. Deci cu această structură, Ministerul Finanțelor se poate descurca și o poate gestiona, nu ar trebui să apară surprize, dar evident că lumea în care trăim astăzi trebuie să fie pregătită mai degrabă pentru surprize negative și din cauza asta sarcina nu va fi deloc ușoară.
Fondurile europene sunt esențiale pentru situația economică a României și pentru echilibrul bugetar și evident că indirect și pe partea de datorie. Pentru că atragerea de fonduri europene ne permite să nu ne mai împrumutăm atât de mult. O bună parte din fondurile europene sunt gratuite, sunt și bani care vin ca împrumut, dar o bună parte din aceste fonduri sunt gratuite și evident că asta ne permite să nu ne mai împrumutăm. Dacă ai bani gratuiți, nu ești nevoit să te împrumuți.
Însă trebuie să fim conștienți de faptul că noi ne concentrăm asupra situației în România. Numai că pe piețele financiare internaționale deja problema datoriilor guvernelor din toată lumea este destul de acută și au existat câteva rateuri în ultima vreme pe piețele financiare în legătură cu datoria, inclusiv cu datoria americană.
Există multe incertitudini în bugetele și deci cifrele bugetare sunt enorme în toată lumea. Guvernele au nevoie să se finanțeze pe piețele financiare internaționale și deja dobânzile pe piețele internaționale au crescut significativ pentru împrumuturile guvernamentale, iar România, chiar dacă nu din factor intern, să spunem că la noi totul este calm și bine și economia merge rezonabil, datorită faptului că pe piața internațională dobânzile au crescut, evident că și noi vom fi confruntați cu dobânzi mai mari și speranța că ne vom întoarce la anii din urmă în care aveam piețe internaționale în care se vorbau de dobânzi zero, nu va reveni, această situație nu va reveni în următorii cel puțin 10 ani.
Mai mult, există cerințe mari și în România și în Europa și în lume în general, o bună parte din resursele bugetare sunt îndreptate pentru industria de apărare, vrem să creștem și noi cu mai bine de un punct procentual cheltuielile pentru apărare și atunci toate astea înseamnă resurse financiare care trebuie să fie adunate de undeva, împrumutate de pe piața internă și de pe piața externă. Piața internă are o dimensiune care evident nu permite atât de multe împrumuturi.
În plus, dacă guvernul atrage atât de multe resurse de pe piața internă, nu rămân suficienți bani pentru investițiile private. De unde se pot împrumuta firmele pentru a se dezvolta dacă nu mai sunt bani pe piață sau dobânzile ajung să fie foarte ridicate. Așa că situația este complexă și gestiunea ei, deși sunt convins că echipa de la Ministerul Finanțelor știe foarte bine obiectivele și știe cum să le îndeplinească, dar are tot timpul aceste surprize care vin atât din mediul politic românesc, din zona de business și din evenimentele internaționale”, spune el.