- Bolojan: Vom taxa suplimentar profiturile băncilor.
- Guvernul propune un impozit suplimentar pentru bănci, de la 2% la 4%.
- Impactul total al măsurilor: 23,36 mld. lei în 2025 (1,23% din PIB).
Impozitul suplimentar aplicat pe cifra de afaceri pentru sectorul bancar crește de la 2% la 4%, conform unui proiect de lege adoptat de Parlament.
Noua cotă de 4% se aplică din 1 iulie 2025, deși această dată este deja depășită, și rămâne valabilă și în anul următor.
Modificarea se aplică instituțiilor de credit românești și sucursalelor din România ale instituțiilor străine, suplimentar față de impozitul pe profit.
Impozit suplimentar pe sectorul bancar ar trebui să aducă un surplus de 334,8 milioane de lei la veniturile bugetare din 2025, echivalentul a 0,02% din PIB și 1,34 miliarde de lei în 2026, echivalentul a 0,07% din PIB.
Ce spune Andreea Nica, vicepreședintele, CFA România?
„Este destul de evident că atunci când apar astfel de măsuri, astfel de taxe pe cifra de afaceri, ele până la urmă se transferă în costuri pentru părțile interesate în ceea ce înseamnă o afacere a unei bănci. Pentru că o bancă, de fapt, nu plătește nicio taxă, nu beneficiază de niciun profit, este vorba despre părțile interesate într-o astfel de afacere, de stakeholderi.
Este vorba de acționari, de cei care dețin acțiunile băncilor, este vorba despre clienții băncilor, despre angajați, despre furnizori și despre stat. Așa că, în momentul în care vin astfel de măsuri, este evident că ele ajung să se traducă în costuri mai mari pentru clienți și, bineînțeles, în preluarea poverii de către acționari.
Noi cerem acum acționarilor români care dețin acțiuni la băncile listate în România, dar și acționarilor francezi, italieni, turci, americani și tuturor acționarilor care au, până la urmă, acțiuni la grupurile financiare prezente și în România să suporte alături de noi această povară fiscală suplimentară.
În 2024, băncile contribuie cu 1,3 miliarde de lei la bugetul anului 2024 prin aplicarea taxei de 2%. În această primă parte a anului rămâne tot acest 2%, dar din a doua parte a anului crește la 4%. Deci vom vedea suplimentar o aplicare a acestei taxe pe cifra de afaceri, iar anul viitor este tot anul aplicat acest 4%, cu discuția că după 2026 această taxă va dispărea. Acum nu putem să știm dacă va dispărea sau nu.
Mă întreb dacă vreun executiv, vreo persoană care conduce băncile prezente în România, o să accepte o reducere a bonusurilor sau a salariilor din motive de solidaritate, iar aceste costuri vor ajunge, evident, la clienți, clienți care sunt afectați de toate celelalte măsuri.
Creșterea TVA-ului, a accizelor, impozitele pe dividende, pe lângă toate celelalte măsuri, apare și această măsură. Ea va influența, bineînțeles, costul creditului, va înrăutăți indicatorii de performanță ai băncilor, care ar putea fi unele dintre ele în situația de a aduce capital suplimentar, pentru că, așa cum știm, băncile trebuie să mențină niște indicatori de risc la un anumit nivel, iar anul trecut deja indicatorii de performanță ai sistemului bancar, return on assets și return on equity, s-au înrăutățit. Cheltuielile operaționale au crescut.
Deci, în momentul în care vedem astfel de măsuri, ne gândim că trebuie să plătească băncile. Ele au avut anul trecut un profit de 14 miliarde de lei, la nivel consolidat. Dar, în realitate, cei care ajung să plătească sunt poate angajații băncilor, care nu vor avea o creștere de salariu anul viitor și, bineînțeles, clienții băncilor și, până la urmă, acționarii, cei care vor încasa dividende mai mici, pentru că băncile trebuie să plătească această taxă.
Da, în condițiile în care ne-am construit anul acesta bugetul pe un PIB cu 2,5% creștere și este destul de clar că nu o să avem această creștere, poate chiar o să avem o creștere economică negativă, pentru că aceste creșteri de tarife și taxe, accize și CASS fac altceva decât să reducă puterea de cumpărare și să crească prețurile.
Deci, dacă anul trecut sistemul bancar, după ce a plătit 1,3 miliarde de lei, a avut o profitabilitate de 14 miliarde, asta nu înseamnă că și anul acesta ne uităm la o profitabilitate similară, pentru că ne uităm la un risc de stagnare a economiei românești și o reducere a produsului intern brut, pentru că asta se întâmplă când cresc taxele. Oamenii își ajustează cererea, iar cererea agregată scade la nivelul economiei.
Nu știu în ce măsură al doilea pachet pe care îl așteptăm din partea Guvernului va contrabalansa acest efect din zona investițiilor și a reducerii cheltuielilor în sectorul public. Dacă al doilea pachet nu este unul solid, care să contracareze reducerea creșterii economice, vom fi în situația în care România are cea mai proastă combinație: inflație mare și creștere economică inexistentă sau negativă, adică stagflație.
Este o situație din care nu este foarte ușor să ieși și asta duce la un context în care statul își face niște cifre, le calculează matematic, iar realitatea va fi foarte diferită”, spune ea.