- Rezultatul inițial al alegerilor nu provoacă unul dintre cele mai grave declinuri ale pieței de capital din ultimul deceniu, arată o analiză InterCapital Asset Management.
- Declinurile cele mai abrupte sunt legate istoric de incertitudinile legislative sau de diverse politici.
- În 19 decembrie 2018, piața înregistrează cea mai slabă zi de tranzacționare din ultimii zece ani, cu o scădere de 11,2%, ca reacție la anunțul unor măsuri fiscale drastice.
Din 24 noiembrie 2024, piața de capital din România este în centrul atenției din cauza unor evoluții politice fără precedent. Evenimentele culminează în 6 decembrie 2024, când Curtea Constituțională anulează rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, prin acuzații de interferență din partea Rusiei. Decizia, care oprește potențiala victorie a candidatului de extremă dreaptă, Călin Georgescu, aduce un val de optimism. Indicele BET-TRN crește cu 3% în acea zi.
Avansul arată cum claritatea politică poate restabili încrederea investitorilor, chiar și în contextul unor incertitudini mai ample. Rezultatul inițial al alegerilor nu provoacă unul dintre cele mai grave declinuri ale pieței de capital din ultimul deceniu. Declinurile cele mai abrupte sunt, de fapt, legate istoric de incertitudinile legislative sau de diverse politici.
În 19 decembrie 2018, piața înregistrează cea mai slabă zi de tranzacționare din ultimii zece ani, cu o scădere de 11,2%, ca reacție la anunțul unor măsuri fiscale drastice, inclusiv „taxa pe lăcomie” aplicată băncilor, plafonarea prețurilor la gaze și impozite pe cifra de afaceri pentru companiile din sectorul energetic. Investitorii au fost afectați sever, cu temeri de reducerea semnificativă a profiturilor și a dividendelor oferite de companiile listate importante.
Care sunt cele mai volatile perioade ale pieței românești?
Cele mai volatile perioade ale pieței românești sunt adesea generate de un amestec de factori interni și externi. Șocurile interne, cum ar fi măsurile fiscale din 2018 sau propunerea de impozit pe cifra de afaceri din 2017, determină cinci dintre cele mai slabe 20 de zile de tranzacționare din ultimul deceniu.
Evenimentele din piață scot în evidență cât de mult pot afecta schimbările de politici, imprevizibile, sentimentul investitorilor. Factori interni stau la baza a șapte dintre cele mai bune 20 de zile de tranzacționare, cum ar fi 4 februarie 2019, când semnele unei colaborări între guvernul român și banca centrală sugerau o relaxare a reglementărilor bancare, sau 6 decembrie 2024, când incertitudinea politică legată de alegeri a fost temperată prin decizia Curții Constituționale.
Evenimentele externe sunt responsabile pentru 13 dintre cele mai slabe 20 de zile de tranzacționare. Pandemia de COVID-19 generează singură nouă dintre aceste zile, inclusiv 16 martie 2020, când România declara starea de urgență, cu o scădere de 9,6% într-o singură zi.
Factorii externi declanșează și recuperări semnificative, cum ar fi 2 martie 2020, când așteptările legate de intervențiile băncilor centrale duc la o creștere de 3,6%, sau 9 noiembrie 2020, când anunțul Pfizer legat de succesul testelor vaccinului anti-COVID-19 a stimulat piețele de capital.
Evenimentele politice, deși mai rare, au venit impact disproporționat atunci când s-au produs. Reformele fiscale din 2018 și 2019, precum și conflictul din Ucraina din 2022, demonstrează cum instabilitatea internă și regională poate eroda încrederea pe piețe. Piața românească arată o capacitate constantă de a se redresa după scăderi extreme, mai ales atunci când incertitudinile sunt rezolvate. De exemplu, măsurile fiscale din 2018 au generat atât cea mai slabă zi de tranzacționare din piață (-11,2% pe 19 decembrie), cât și una dintre cele mai bune zile (+6,9% pe 24 decembrie), în mai puțin de o săptămână.