- România riscă să piardă 10 mld.€ fonduri PNRR.
- Economia României depinde de fondurile europene.
- Suspendarea plăților ar antrena rapid scăderea ratingului de ţară.
- Barna: România va încasa, în 10 iunie, 1,3 mld.€ din tranşa a treia.
- Barna: România nu-şi permite să piardă aceste fonduri.
- România s-a angajat încă de anul trecut la o consolidare fiscală.
- T1/2025: Sumele primite de la UE sunt de 496 mil. lei, un dezastru.
- T1/2025: Sumele aferente PNRR sunt de 1,9 mld. lei, un dezastru.
- Comisiile P.E. aprobă prelungirea PNRR cu 18 luni.
- Parlamentul propune finanțarea alternativă a proiectele întârziate.
- Se cere acces facilitat la fonduri pentru IMM-uri și ONG-uri.
- România atrage 31% din cele 28 mld. € alocate prin PNRR.
- Se acordă prioritate pentru educație, cultură și coeziune.
- USR cere ca PNRR să devină obiectiv guvernamental imediat.
- Norme clare cerute pentru combaterea fraudei și corupției.
Apelul pentru prelungirea Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență cu 18 luni este aprobat în Comisia pentru Bugete și Comisia pentru Afaceri Economice ale Parlamentului European.
România are mult de recuperat: până acum atrage doar 31% din cele 28 de miliarde de euro disponibile prin PNRR.
Parlamentul European propune ca proiectele întârziate să poată fi continuate cu alte surse de finanțare europeană, iar accesul la fonduri să fie mai simplu pentru IMM-uri, societatea civilă și autoritățile locale. Rămâne ca votul final în plen, care are loc la Strasbourg, să confirme direcția, iar sursele Aleph Business susțin că acesta are loc în iunie.
Ce spune Ambrozie Țurcanu, consultant în fonduri europene?
„Cu siguranță mai pot apărea blocaje. Această aprobare a celor două comisii întrunite, pentru un raport de competențe comune, reprezintă, de fapt, un mecanism pentru situațiile extreme și de urgență și situațiile cu adevărat importante pentru bugetul Uniunii Europene. Faptul că a fost votat acest raport și faptul că au coordonat, au fost și printre coordonatorii acestui raport și politicieni ce reprezintă România la nivelul Parlamentului European, ne dau, cumva, o asigurare de sprijin politică a acestui raport. Au fost trei principale familii politice europene care au votat acest proiect, membrii delegațiilor au votat în cele două comisii raportul, ceea ce înseamnă că și în plenul Parlamentului European n-ar trebui să existe riscuri de natură politică.
Există un alt risc implicat în acest proces de prelungire a PNRR-ului, faptul că acest raport propune Comisiei Europene să vină cu propuneri legislative și soluții de prelungire în termeni legali a acestui PNRR și ar trebui ca Comisia Europeană să vină cât mai repede cu astfel de soluții, astfel încât în toamnă să fie deja votată prelungirea PNRR-ului, care, de nu, în 2026, în august, se încheie.
Cu siguranță, nu toate proiectele care au fost gândite inițial prin PNRR vor beneficia de finanțare până la final. Vor beneficia de finanțare doar proiectele mature, sunt proiectele de sănătate, de educație, proiectele de infrastructură, care deja sunt la un nivel de maturitate, cel puțin cu contracte sau proceduri de achiziții finalizate. Dacă vorbim de un proiect major de infrastructură sau de, nu știu, să zicem, simplificăm, vorbim, construim un spital de la zero, nu mai e timp nici cu această prelungire de la Comisia Europeană pentru PNRR de a începe de la zero.
De aceea, vor fi prioritizate proiectele majore, iar România are multe proiecte majore care sunt mature și care pot fi finalizate cu prelungirea acestui termen și acestea vor fi prioritizate și vor fi finalizate”, spune el.